Dr. Călin Dorgo
Toate drumurile din lume, inclusiv acela pe are se află locuinţa dumneavoastră acum, nu duc nici la Bruxelles, nici la Viena, nici la Tokio sau Moscova, ci direct la Roma. De ce merită oare romanii să fie iubiţi? Ce au făcut ei atât de important în lumea asta? De ce Italia, Franţa, Spania şi Grecia sunt cele patru mari destinaţii turistice ale lumii? (la care se pare că în curând se va alătura şi a cincea – Bulgaria!). Pentru că o merită din plin! Dacă Imperiul Roman, cu bunele şi relele lui n-ar fi existat, astăzi încă buchiseam lecţiile în limba chirilică pentru şcoala primară din sat, la lumina opaiţului sau a lumânării.
Romanii au împins înainte civilizaţia lumii cu cel puţin două milenii! Două milioane de ani i-au trebuit lui Lucy, „strămoaşa” omului actual, descoperită de dr. Lakey în Kenia, în albia râului Olduvai, pentru a se transforma dintr-un cimpanzeu ce-a hotărât să coboare din copaci, în „Homo sapiens”, adică… în noi, noi, cei aproape 7 miliarde de oameni de azi, şi asta după ce şi naturii-mamă, i-au trebuit câteva miliarde de ani ca să creeze primele celule vii.
După apariţia civilizaţiilor egipteană, arabă, chineză, greacă, romană şi apoi anglo-saxonă, cea din urmă responsabilă de 70% din descoperirile ştiinţei şi tehnicii, omul a devenit cel mai fericit dintre animalele de pe Pământ! Fiecare generaţie preia beneficiile gândirii şi muncii generaţiilor anterioare, aşa că n-avem deloc motive de supărare. Chiar dacă ni se taie din salariu.
Romanii ne-au transmis cultura, arta, modul lor de gândire şi organizare a societăţii şi chiar şi legislaţia lor, elemente din „dreptul roman”, se mai predau încă şi azi in facultăţile de Drept.
Romanii au reuşit să preia şi să perfecţioneze „democraţia” greacă emiţând noi legi. Romanii au pus la punct sistemul de salarii şi pensii, au introdus igiena ca element obligatoriu în viaţa lor cotidiană, dezvoltând termele şi sauna, au dezvoltat medicina, farmacia, stomatologia şi chiar şi serviciul de ambulanţă, SMURD-ul cu alte cuvinte. Prin ce au cucerit ei lumea? Prin sabie? Da, dar şi prin democraţie şi egalitate între locuitorii cetăţii, numiţi „cetăţeni”, aplicând un fel de „Libertate, egalitate şi fraternitate”, cu 17 secole înainte de căderea Bastiliei.
Da! În termele lui Caracalla din Roma, astăzi în ruine, vedeai în bazinele cu apa încălzită printr-un ingenios sistem de conducte subterane, atât simpli cetăţeni şi soldaţi, cât şi patricieni. Atunci, încă „zonele speciale pentru VIP-uri” nu apăruseră pe lume, nici VIP-urile. Roma a fost unul dintre primele oraşe ale lumii care avea cele mai multe apartamente de bloc, cu 2 si chiar 3 etaje! Şi bucătărie comună pe palier. Ceauşescu, care agrea ideea, nu trebuia sa plece în Coreea de Nord ca să vadă cartiere întregi de blocuri în care oamenii trăiau ca sardelele, ci trebuia doar să deschidă manualul de istorie antică!
Mulţi patricieni se plimbau prin Roma în deplină siguranţă, fără patru body guarzi după ei, sau in vehicule blindate, pentru că aceştia erau egalii celorlalţi „cetăţeni” şi erau admiraţi şi iubiţi. Romanii au inventat cele şapte straturi de material de construcţie, obligatorii pentru realizarea unui drum roman.
Pe „Via Appia”, drumul roman din piatră cubică ce leagă Roma de Capua, unde exista o celebră şcoală de gladiatori la care s-a antrenat şi celebrul Spartacus, se poate circula şi astăzi, mult mai bine decât pe unele drumuri naţionale, unde compoziţia covorului asfaltic al şoselei nu se respectă. Piatra cubică scutură rău, mai ales când calul tău aleargă repede şi roţile lecticii tale sunt din lemn învelit doar intr-o obadă de fier, aşadar drumul trebuia sa fie „oglindă”.
Romanii au descoperit „crivacul”, acel tambur din lemn bifuncţional, acţionat de frânghii şi tras de boi, care scotea din străfundurile pământului aur, argint, sare sau minereu feros sau neferos, atât de necesar evoluţiei societăţii. Romanii au inventat sistemul de canalizare si aducţiune a apei de la distanţe mari, uneori şi de la 100 de km, construind apeducte. Crevasele munţilor erau depăşite prin construcţia unor viaducte, aidoma unor poduri lungi, suspendate parcă în cer, pe unde doar vulturii mai zboară. Romanii au dus la paroxism şi tehnica militară.
În timpul lungilor lor campanii militare, romanii consumau „non-stop” boabe de grâu, medicii lor au intuit că acesta conţine un element care le conferă rezistenţă… era vorba de vitaminele din complexul B. Chiar şi azi grâul încolţit este un bun revitalizant. Cum au reuşit romanii să construiască apeducte, viaducte, poduri, biserici acoperite de cupole imense, fără ciment sau mortar?
Simplu! Prin îmbinarea perfectă a blocurilor de granit. Romanii au inventat cele mai stabile structuri suspendate – ogiva si arcul, precum egiptenii, maiaşii şi aztecii au inventat cele mai rezistente structuri la nivelul solului – piramidele. Romanii au fost cei ce împiedicau ca pereţii marilor lor construcţii civile sau militare (cetăţi) să se dărâme, inventând contraforturile.
Pe unele viaducte rămase şi azi în picioare, pot încă trece tancuri grele, în schimb, multe poduri de beton construite în zilele noastre sunt luate de ape. De ce? Nu suntem şi noi urmaşii Romei? Eminescu ar şti să răspundă mai bine la aceasta întrebare…
Şi-apoi să nu mai vorbim că, spre deosebire de alte imperii – turc, mongol, spaniol, portughez, austro-ungar, rus sau chinez, romanii au adus cu ei, odată cu cuceririle şi vărsarea de sânge – pentru care nu putem să-i lăudăm – şi scrierea lor, limba lor, cultura lor, arta lor si… cetăţenia romană, pentru cei ce o meritau.
Aşadar, dacă astăzi, tu, cititorule, reuşeşti uneori să-ţi câştigi pâinea nu trăgând de funii pentru a rostogoli un bloc enorm de piatră în deşertul egiptean, nu robotind de dimineaţa pana seara cu un plug tras de o iapa, nu săpând după cărbune în fundul unei mine pline de praf de cărbune, ci… acţionând doar muşchii a două-trei degete de la o mână, atunci când faci „click” pe mouse-ul unui computer, gândeşte-te, măcar o fărâmă de timp, la Roma!..