O veste importantă pentru judeţul Mureş
O veste importantă pentru judeţul Mureş a venit astăzi de la deputata Dumitriţa Gliga. La scurt timp după încheierea votului în Camera Deputaţilor, ea a declarat pentru Cuvântul liber că Barajul de la Răstoliţa a fost scos din ariile naturale protejate prin lege.
„Veste mare pentru Răstoliţa! Am reparat o nedreptate. Am votat legea care pune capăt absurdului: hidrocentralele începute înainte de 2007 vor fi scoase din ariile naturale protejate. Propunerea legislativă adoptată astăzi (ieri – n.r.) în plenul Camerei Deputaţilor – for decizional – inițiată alături de colegii din PSD, pentru deblocarea proiectelor hidroenergetice a căror construcție a început înainte de 2007, este imperativ necesară pentru a pune capăt unei situații de-a dreptul hilare și inadmisibil să se întâmple într-un stat european la acest nivel”, a declarat Dumitrița Gliga.
Parlamentara social-democrată a explicat pentru cititorii noștri că „lucrările la o serie de construcții hidroenergetice demarate de statul român, unele înainte de 1989, altele în anii ’90, după ce au ajuns într-un stadiu foarte avansat de realizare, au fost sistate sau întârziate începând cu 2007, când s-au creat arii naturale protejate, care, întâmplător sau nu, s-au suprapus peste aceste obiective.”
Dumitrița Gliga: „Să fie foarte clar: ariile naturale protejate, înființate ulterior, s-au suprapus peste amenajările hidroenergetice”
Practic, prin suprapunerea acestor arii protejate peste șantierele unor amenajări hidroenergetice, cum este cazul celei de la Răstolița, s-a știut de la bun început că se va urmări blocarea acestora. Dumitrița Gliga a arătat cum, de fapt, primele au fost aceste șantiere și nu ariile protejate. „Să fie foarte clar pentru toată lumea: nu amenajările hidrologice au fost proiectate în arii naturale protejate, ci ariile naturale protejate, înființate ulterior, s-au suprapus peste amenajările hidroenergetice aflate în construcție”, a declarat deputata. Ea a mai subliniat că aceste amenajări hidroenergetice nu aduc prejudicii naturii: „Este vorba doar de modificări care se produc în natură, nu de distrugeri. Se știe că toate lacurile de acumulare realizate prin baraje au format ecosisteme noi și, în final, au adus un plus de diversitate naturii”.
Cazul Răstolița: un blocaj absurd
Referindu-se la situația de la Răstolița, Dumitrița Gliga a menționat că amenajarea de la Răstolița afectează o suprafață infimă din Parcul Național Călimani. „Sunt unele situații, precum cea de la Răstolița, unde așa-zisa ‘problemă’ este o suprafață de doar 0,6 hectare care face parte din Parcul Național Călimani. Bineînțeles că o jumătate de hectar de pădure nu poate să pună în pericol un ecosistem, dar, din păcate, poate fi un argument pentru cineva rău intenționat, care are interes să pună bețe în roate și reușește să țină în loc o investiție de miliarde, realizată în proporție de 90%.”
Argumente pentru finalizarea hidrocentralelor
Deputata PSD de Mureș a dorit să treacă în revistă principalele argumente pentru care aceste amenajări hidroenergetice trebuie urgent finalizate: „Securitate energetică și energie verde, regenerabilă și – spre deosebire de cea solară și eoliană – predictibilă și constantă, produsă 24 de ore din 24, energie produsă ‘în bandă’, esențială și cu cea mai rapidă intervenție în echilibrarea sistemului național; contribuie la protecția împotriva inundațiilor – aceste baraje au capacitatea de a opri viiturile care produc de fiecare dată daune considerabile; pot constitui, de asemenea, o sursă importantă de apă potabilă și, în același timp, o rezervă sustenabilă pentru irigații.”
Ce prevede legea votată ieri în Camera Deputaților?
Propunerea legislativă are scopul de a găsi o soluție juridică pentru finalizarea cât mai rapidă a lucrărilor la obiectivele hidroenergetice de interes național, prin înlăturarea blocajelor și întârzierilor, fără a compromite principiile de protecție a mediului.
Propunerea legislativă adoptată prevede decizional că autoritatea publică centrală pentru protecția mediului va „dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea de către beneficiar, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare. Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și rețelelor de transport și distribuție aferente acestora, să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lățime 100 de metri, pe toată lungimea de grănițuire.”
Legea urmează a fi transmisă pentru promulgare, a mai declarat Dumitrița Gliga.
Lucrările sunt blocate o o instanță din Cluj, la cererea unor ONG-uri de mediu
În 11 septembrie a.c., Tribunalul Cluj a decis oprirea temporară a lucrărilor la Hidrocentrala Răstolița, prin ordonanță președințială. Judecătorii clujeni au aprobat astfel cererea depusă în acest sens de ONG-urile Bankwatch România – filiala Cluj și Declic. Oprirea lucrărilor a fost dispusă de instanță până la soluționarea definitivă a dosarului (nr. 2176/117/2025), în care se judecă acțiunea în constatarea caducității (perimării) autorizației de construire aferente AHE Răstolița.
„Aceasta este a treia victorie în instanță din acest an împotriva AHE Răstolița. În iunie, instanța a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor. Ulterior, în iulie, Curtea de Apel Cluj a hotărât suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița”, au transmis, miercuri, cei de la Bankwatch România.
Dragoș Bardoși