Potrivit unui raport al rețelei Eurydice (organism al Comisia Europeană) privind schimbările de politici educaționale pentru perioada 2020-2025, România se situează printre ţările europene cu cele mai puține măsuri aplicate pentru întărirea competenţelor de bază — citire, matematică şi ştiinţe — deşi are printre cele mai slabe rezultate la testarea internaţională PISA.
România se află pe locul 5 în clasamentul ţărilor UE şi partenere în ceea ce priveşte procentul elevilor de 15 ani cu rezultate foarte slabe la cele trei teste PISA (matematică, ştiinţe, citire), fiind depăşită doar de Cipru, Bulgaria, Muntenegru şi Albania.
În cazul elevilor cu cel puţin 26 de cărţi acasă, doar ~ 29,9% au avut rezultate slabe la matematică. În schimb, printre elevii care au sub 25 de cărţi acasă, ~ 70,3% au avut rezultate slabe. Diferenţa de ~ 40,5 puncte procentuale plasează România pe penultimul loc în Europa la acest indicator.
În privinţa intervenţiilor: România a adoptat doar una dintre cele trei categorii principale de măsuri identificate în raport pentru îmbunătăţirea competenţelor de bază (respectiv „întărirea sprijinului pentru învăţare”). Celelalte două — predarea diferenţiată şi suplimentarea personalului didactic/auxiliar — nu au fost adoptate.
Deşi România figura printre ţările care au revizuit sau au adoptat noi „documente-cadru” de politici pentru ciclul primar şi gimnazial, nu au fost stabilite ţinte măsurabile pentru mediul de politici adoptate.
Aceste cifre indică o situaţie în care numeroşi elevi români nu reuşesc să atingă nivelul minim de competenţă la 15 ani în domenii esenţiale, iar decalajele socio-educaţionale (de exemplu accesul la cărţi acasă) au un impact puternic. În paralel, sistemul de politici educaţionale pare să funcţioneze la „modul minimal” — multe documente, puţină aplicare concretă şi lipsă de ţinte clare.
Raportul Eurydice denunţă faptul că România „opune minimă rezistență” în fața provocărilor educaţionale – o alegere costisitoare, având în vedere poziţia ţării la PISA şi consecinţele pe termen mediu şi lung ale unui procent mare de elevi cu competenţe slabe.
Alex Corin