Hidrogeologi din țară și din străinătate au analizat, pe 28 octombrie, la centrul Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Cluj, consecințele catastrofei produse în luna mai la Salina Praid și posibilele soluții pentru redresare. În cadrul mesei rotunde, experții au evaluat starea actuală a minei și perspectivele sale de viitor.
Salina Praid, cel mai mare zăcământ compact de sare din Europa Centrală, care coboară la mai mulți kilometri adâncime, a fost inundată în luna mai de apele pârâului Corund, umflat în urma ploilor torențiale. Întregul sistem minier a fost acoperit de apă, exploatarea și turismul au fost oprite, iar aproximativ 130 de angajați au fost evacuați. Prăbușirea activităților miniere și turistice – cele două sectoare vitale ale economiei locale – a lovit puternic regiunea. Despre situația de la Praid și despre cazuri similare au vorbit hidrogeologii Gerhard Winters, Antal Serfőző și dr. Péter Szűcs, într-o discuție moderată de jurnalista Dana Coțovanu.
O echipă de experți ai UE pe teren
Hidrogeologul olandez Gerhard Winters, membru al echipei de experți a Mecanismului de protecție civilă al UE care evaluează criza ecologică de la salină, a explicat că biroul de expertiză al Uniunii Europene a reacționat în doar câteva zile la cererea oficială venită din partea României. La începutul lunii iunie, o echipă internațională formată din opt specialiști s-a deplasat la fața locului. Winters a subliniat contribuția echipei locale de experți, care a lucrat zi și noapte până la sosirea colegilor europeni. Specialiștii străini au adus o perspectivă proaspătă și au ajutat la înțelegerea mecanismului complex al dezastrului.
El a atras atenția că tragedia nu a fost doar rezultatul unui fenomen natural extrem, ci și al unor probleme sistemice: exploatările saline sunt vulnerabile, iar evenimentele meteorologice extreme devin tot mai frecvente. În câteva zile, mina a fost complet inundată, iar zilnic, mii de tone de sare s-au dizolvat în apă, creând un risc ecologic major.
Apa contaminată pune în pericol aprovizionarea cu apă potabilă a aproximativ 40.000 de persoane și afectează agricultura. În prezent, în mină s-ar putea afla între 4 și 5 milioane de metri cubi de apă sărată, iar o eventuală prăbușire ar putea duce la scurgerea saramurii în râul Mureș, apoi în Tisa și Dunăre.
Monitorizarea continuă și stabilizarea fluxului de apă sunt cele mai importante
Hidrogeologul dr. Péter Szűcs, prorector al Universității din Miskolc, a adus în discuție exemplul salinei Ocna Slatina din Ucraina, unde infiltrarea apelor de suprafață a provocat, în timp, dizolvarea și prăbușirea formațiunilor saline, amenințând localitățile din apropiere. Potrivit lui Szűcs, cheia gestionării riscurilor este observarea continuă și urmărirea precisă a mișcării apelor.
El a explicat că, la Universitatea din Miskolc, a fost dezvoltat un robot autonom capabil să cartografieze spațiile miniere inundate – o tehnologie ce ar putea fi aplicată și la Praid.
Hidrogeologul Antal Serfőző a subliniat că actuala situație este rezultatul lipsei de cercetări geologice și geofizice detaliate din ultimele decenii. Deja în 2022 și 2023 au fost semnalate infiltrări de apă, dar investigațiile necesare nu au fost efectuate. Potrivit lui, dezastrul din 2025 ar fi putut fi prevenit dacă aceste studii s-ar fi realizat la timp. „E un noroc că salina nu s-a prăbușit complet”, a adăugat el. Totuși, pericolul nu a trecut, iar munca de recuperare abia a început.
Soluții și perspective
Participanții la discuție au convenit că oprirea completă a infiltrării apelor dulci este condiția esențială pentru a preveni un colaps ecologic. Apa aflată deja în mină este saturată cu sare, astfel încât nu mai poate dizolva alte cantități, cu excepția cazului în care pătrunde apă proaspătă. O soluție posibilă ar fi deviarea completă a cursului pârâului Corund, care traversează zona afectată.
În privința viitorului, experții au apreciat că exploatarea sării sub nivelul apei nu mai este posibilă, însă turismul ar putea fi relansat, dacă situația se stabilizează. De asemenea, în regiunea Ținutul Sării există resurse și condiții naturale care pot susține dezvoltarea altor obiective turistice sau exploatări controlate.
Participanții au subliniat că procesul de refacere va dura ani de zile, dar este esențial ca dialogul dintre comunitate și specialiști să rămână deschis și accesibil publicului. Societatea civilă poate contribui menținând interesul pentru problemă și susținând luarea deciziilor bazate pe date științifice.
Mathias Corvinus Collegium își dorește să încurajeze dialogul, diversitatea de idei și să ofere un spațiu de dezbatere deschis și gratuit pentru membrii comunității clujene. De asemenea, oferă sprijin pentru peste 2000 de tineri talentați din Transilvania, prin programe și traininguri gratuite, care completează studiile școlare și prin evenimente publice în limba engleză, română, maghiară și germană. Mai multe detalii despre MCC și evenimentele sale publice găsiți pe pagina mcc.ro/ro.