Ileana Sandu
Potrivit dexonline.ro, „debandadă” înseamnă: dezordine, dezorganizare, dezorientare, harababură, neorânduială, zăpăceală. Nicuşor Dan a repus cuvântul „pe tapet” când, referindu-se la starea sistemului judiciar, a întrebat: „Ce e debandada asta?”, iar presa (Contributors.ro, HotNews) l-a prins din zbor, ridicându-l la rangul de „Cuvântul anului 2025”. Pe bună dreptate, am zice…
„Debandadă” evocă lipsă de ordine, haos, incoerenţă, pierderea controlului – fie că e vorba de instituţii, procese sociale sau economice. Alegerea acestui cuvânt pentru anul 2025 demonstrează că un segment al opiniei publice înţelege că nu este vorba despre un singur domeniu cu probleme, ci că problemele s-au generalizat: în justiţie şi în instituţiile publice, dincolo de scandaluri sau de cazuri punctuale, „debandada” arată în forma unei instituţii slăbite: lipsă de transparenţă, proceduri neclare, privilegii nejustificate, având ca rezultat pierderea încrederii cetăţenilor, dificultăţi în aplicarea regulilor, vulnerabilitate în faţa corupţiei. În sistemul sanitar şi serviciile publice – numiri dubioase, firme prietene, medicamente expirate etc.; în infrastructură – trafic blocat, investiţii întârziate ş.a. Ca să nu mai vorbim că în domeniul turismului şi cel al consumului, presa vorbeşte despre o adevărată „debandadă epică” pe aeroporturi, de preţuri care cresc în perioada concediilor „contribuind la PIB-ul altora”.
Concluzia: lipsa coordonării şi planificării duce la pierderi economice, degradarea mediului şi frustrare publică, iar „debandada” devine simptomul unei administraţii în derivă.
Alegerea cuvântului „debandadă” pentru 2025 funcţionează ca un cod roşu, de atenţie. Nu e o sentinţă finală, ci o constatare. Dacă acceptăm că există o stare de haos/ineficienţă/abandon de responsabilitate, atunci primul pas către schimbare e să recunoaştem această stare de lucruri.
Dacă însă tratăm totul.. metaforic şi nu vedem dincolo de provocare, „debandada” poate continua ca fundal al vieţii noastre publice, iar riscul este să ne bălăcim, la nesfârşit, în mlaştina călduţă a delăsării şi neputinţei…