Ileana Sandu
Suprafaţă totală:480.000 m² * Cost total: aproximativ 1,3 miliarde USD * Durata construcţiei: 20 de ani (2005–2025) * Artefacte totale: peste 100.000* Artefacte expuse: 50.000 * Laboratoare de conservare:19 * Vizitatori estimaţi anual: 5 milioane * Piese de nepreţuit: masca funerară de aur a lui Tutankhamon, lui Ramses II, Barca solară a lui Keops, transportată în 2021 şi restaurată complet, Papirusurile Regale – texte funerare rare, unele expuse public pentru prima dată.
Sâmbătă, 1 noiembrie, Egiptul a tăiat panglica celui mai aşteptat muzeu al lumii: Grand Egyptian Museum (GEM), aşezat la marginea platoului din Giza, la doar doi kilometri de Piramida lui Keops.
După douăzeci de ani de lucrări, amânări şi crize, Egiptul oferă lumii un monument contemporan al propriei sale memorii. Într-o ceremonie fastuoasă, transmisă în direct pe canale internaţionale, preşedintele Abdel Fattah el-Sisi a numit muzeul „o nouă piramidă, ridicată nu din piatră, ci din cunoaştere”.
Proiectul, gândit încă din anii ’90, a pornit dintr-o necesitate pragmatică: vechiul Muzeu din Cairo, din Piaţa Tahrir, devenise neîncăpător şi tehnologic depăşit. Dar ideea s-a transformat rapid într-o ambiţie naţională, aceea de a crea cel mai mare muzeu de arheologie din lume, capabil să redea gloria milenară a civilizaţiei egiptene într-o formă actuală.
După un concurs internaţional cu peste 1.500 de propuneri, biroul irlandez Heneghan Peng Architects a câştigat proiectul. Construcţia a început în 2005 şi a fost realizată în etape, cu sprijin financiar japonez (Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională).
Rezultatul este un edificiu grandios: 480.000 m², o faţadă de alabastru translucid şi o geometrie inspirată de liniile piramidelor.
Faţada principală este orientată exact spre apus, iar în centrul atriului tronează Colosul lui Ramses al II-lea – 11 metri înălţime, 83 de tone, mutat cu o operaţiune inginerească spectaculoasă.
De aici începe „Scara Mare”, o succesiune monumentală de trepte şi platforme pe care se aliniază statui uriaşe, fragmente de temple, stelă şi inscripţii din toate epocile Egiptului antic. Prin ferestrele uriaşe, vizitatorul are mereu în faţă piramidele din Giza — o legătură vizuală între vechile şi noile temple ale umanităţii.
„Este poate singurul muzeu din lume care te face să te simţi fizic între două lumi: cea a zeilor şi cea a arhitecţilor contemporani. (The Guardian, ediţia de inaugurare)
GEM adăposteşte peste 100.000 de artefacte, dintre care jumătate sunt expuse publicului. În centrul colecţiei se află tezaurul complet al lui Tutankhamon, pentru prima dată reunit într-un spaţiu unic.
Peste 5.000 de obiecte – de la masca funerară de aur, până la sandale, instrumente de scris, arme şi trăsuri – sunt prezentate într-o ordine cronologică, astfel încât vizitatorul să poată „trăi” povestea scurtă şi intensă a faraonului copil.
Un alt punct de atracţie este barca solară a lui Keops, o ambarcaţiune funerară de lemn descoperită în 1954 şi relocată într-o sală specială, cu microclimat controlat.
Expunerea combină elemente tradiţionale cu tehnologie imersivă: holograme, reconstrucţii 3D, proiecţii interactive şi realitate augmentată. Totul este conceput cu un echilibru subtil, astfel încât digitalul să completeze, nu să domine experienţa.
În spatele galeriilor vizibile, muzeul ascunde cel mai mare centru de conservare arheologică din lume. Laboratoarele, dotate cu tehnologie japoneză şi echipamente de analiză moleculară, lucrează zilnic la restaurarea artefactelor provenite din morminte, temple şi situri arheologice din toată ţara.
În jur de 300 de specialişti egipteni, mulţi formaţi prin programe UNESCO, lucrează aici într-o cooperare exemplară între ştiinţă şi meşteşug.
„Nu doar conservăm trecutul, ci învăţăm din el. Fiecare obiect are o poveste despre timp, despre oameni şi despre rezistenţă”, spune una dintre tinerele restauratoare citată de Euronews.
Muzeul dispune şi de spaţii educaţionale, un muzeu pentru copii, ateliere interactive, librării, restaurante şi terase panoramice. Tot ansamblul este înconjurat de grădini tematice inspirate din peisajul Nilului şi de o infrastructură turistică modernizată – hoteluri, parcări şi acces direct de la Aeroportul Sphinx, deschis recent la Giza.
GEM nu este doar o instituţie muzeală, ci şi o declaraţie de identitate. Egiptul contemporan îşi reafirmă prin el locul în civilizaţia mondială, după decenii de instabilitate politică.
Cu o investiţie de peste 1,3 miliarde de dolari, muzeul devine un instrument de diplomaţie culturală, menit să atragă milioane de vizitatori şi să redea Egiptului rolul de capitală globală a arheologiei.
Se estimează un flux iniţial de 5 milioane de turişti anual, cifră care ar putea dubla veniturile din turismul cultural.
„Marele Muzeu Egiptean este o punte între cunoaştere şi credinţă, între istorie şi marketing, între sacru şi selfie.” (National Geographic, noiembrie 2025)
Privit la apus, când lumina deşertului se topeşte în alabastrul faţadei, GEM pare el însuşi o piramidă translucidă. În acel moment, între sticlă şi nisip, Egiptul modern şi cel antic se întâlnesc într-o tăcere comună.
Muzeul nu este doar o casă pentru relicve, ci un manifest pentru continuitate, dovada că o civilizaţie poate renaşte, nu doar prin săpături, ci şi prin arhitectură, ştiinţă şi memorie.
„Grand Egyptian Museum nu este doar un muzeu. Este un monument al modernităţii şi o invitaţie la reflecţie asupra trecutului comun al omenirii.” (Le Monde, 31 octombrie 2025) (documentare – euronews.com, time.com, sis.gov.eg; foto – pixabay.com, viator.com, sis.gov.eg, thenationalnews.com)