Cuvântul Liber vă propune o serie de interviuri cu primarii comunelor limitrofe municipiului Târgu Mureș. Astăzi îl cunoașteți pe Sófalvi Szabolcs aflat la al cincilea mandat de primar. Ales deopotrivă de românii, maghiarii și romii din Sângeorgiu de Mureș, Sófalvi Szabolcs a reușit să rupă orice barieră etnică sau religioasă și a demonstrat că, prin dezvoltare economică, se poate construi o comunitate unită, o pace socială durabilă și un model de conviețuire interetnică.
Sângeorgiu de Mureș este astăzi comuna cu cele mai multe proiecte europene din județ, dar și locul unde primarul scrie versuri dedicate fiecărui cuplu care se căsătorește și le oferă tinerilor miri sfaturi creștine — dându-se exemplu pe sine și pe familia sa, „cu patru copii și o singură soție”, cum spune chiar el.
Reiterez convingerea că, pentru a aduce realizări importante în fața comunității, liderii administrației publice locale — primarii și președinții de consilii județene — au nevoie, înainte de toate, de curaj și viziune.
- Cum ați prezenta comuna dumneavoastră unui public care nu a auzit până acum de ea? Și ce ați spune unei familii tinere care vrea să se mute din oraș sau unui posibil investitor despre atuurile principale ale localității pe care o conduceți?
- Aș începe prin a spune că suntem cea mai frumoasă și atractivă comună din județul Mureș. Evident, acest lucru se datorează și faptului că, geografic, ne aflăm într-o zonă foarte frumoasă, pe malul râului Mureș, la poalele Dealului Pițigoilor, dar marele avantaj este că suntem aproape lipiți de Târgu Mureș, ceea ce ne face cu atât mai atractivi.
În al doilea rând, avem bogățiile naturii: apa sărată, datorită căreia s-a dezvoltat complexul turistic care aparține în parte Primăriei (în proporție de 50%) și este concesionat pe 49 de ani. Acesta atrage anual zeci, chiar sute de mii de vizitatori, deci este un punct de atracție important.
Pe de altă parte, un aspect pozitiv este conviețuirea foarte bună între români, maghiari și romi, Sângeorgiu de Mureș fiind o localitate multiculturală. Am muncit mult ca să devenim o comunitate atractivă pentru toți. Vestea despre pacea interetnică și stima reciprocă a ajuns la nivel național, iar familii care au auzit despre acest climat se mută aici. Și noi, Primăria, am contribuit organizând multe activități în care să fim împreună. Prezența mea la evenimente culturale, sportive și distractive, atât în comunitatea română, cât și în cea maghiară sau romă, a ajutat la construirea unor poduri între etnii și la dărâmarea zidurilor care existau.
Practic, în prezent, peste 60% dintre locuitorii comunei sunt familii care s-au mutat în ultimii 10–25 de ani. Nu există diferențe între vechii și noii veniți, între români, maghiari sau romi, între tineri și vârstnici.
În al patrulea rând, aș menționa dezvoltarea comunei, pe care o consider unică în județ. Suntem fruntași la proiecte europene câștigate: peste 50 de proiecte derulate sau în derulare. Comuna este atractivă mai ales pentru familiile tinere care își doresc o localitate dinamică și prosperă, nu una statică. Avem liniștea specifică unei comune — multe străzi sunt în zone calme, cu aer curat — dar și dinamismul dat de dezvoltare și de activitățile culturale și sportive.
- Sunteți cunoscuți ca localitate cu mulți medici și unități sanitare importante. Cum se vede asta în comunitate?
- Da, sunt foarte multe familii de medici care au decis să se mute în Sângeorgiu de Mureș. Avem peste 120 de familii de medici care locuiesc la doar câteva minute de zona spitalelor din Târgu Mureș. E și un avantaj faptul că avem patru benzi de circulație pe direcția principală. Mai există aglomerație, dar poți intra în oraș într-un ritm mai bun. Am reușit să atragem și investiții serioase: la noi s-a construit Spitalul Oncologic Medex — un plus pentru localitate.
Dacă tot vorbim despre sănătate, să menționăm și sportul, care este cel mai ieftin „medicament”. Am atras prima arenă de hochei acoperită din județul Mureș. Lucrăm la două piste cicloturistice cu o lungime totală de 15–16 km, care leagă Târgu Mureș de Sângeorgiu de Mureș (zona Șapte Plopi–Weekend) de zona Castelului (pe care l-am reabilitat), de Complexul Apollo și de terenul de fotbal pe care l-am construit. Sănătatea se regăsește și în investițiile în infrastructura sportivă. Avem și academii de fotbal; și-a mutat sediul la noi echipa de futsal Novavita, campioană europeană în 2025, cu componenți campioni mondiali cu România în 2023. Poate par detalii, dar pentru noi sunt importante: vorbim de 400–500 de copii activi, care merg zilnic sau de 3–4 ori pe săptămână la antrenamente, la fotbal, hochei sau patinaj.
- Care sunt cele mai importante investiții pe care le-ați realizat și pe care le aveți în derulare acum?
- Le-aș împărți în trei capitole.
Primul, investițiile în învățământ. Am reabilitat și dezvoltat școala, am dotat fiecare sală cu table digitale smart — printre primele din țară. În prezent se lucrează la un alt proiect de dotare a laboratoarelor și sălilor de specialitate, pentru a face materiile mai atractive și creative pentru elevi. Am etajat și reabilitat grădinița cu program prelungit „Bambi”, care corespunde acum celor mai înalte standarde. La eficiență energetică am folosit soluții alternative de răcire și încălzire. Construirea noii creșe, cu 70 de locuri, este un sprijin real pentru familii.
Se nasc mulți copii în Sângeorgiu de Mureș; din fericire, natalitatea depășește mortalitatea. Se căsătoresc mulți tineri și e un ajutor real să ai creșă, grădinițe și școli moderne.
Al doilea capitol: infrastructura. Când am preluat primăria, în urmă cu aproape 18 ani, pe multe străzi nu erau apă, canalizare și asfalt — vorbim de peste 180 de străzi. În prezent avem o acoperire foarte mare la nivel național: peste 90–93% la rețeaua publică de apă și aproximativ la fel la canalizare, unde încă se lucrează. Extindem rețeaua spre satele Tofalău și Cotuș, într-o investiție de peste 10 milioane de lei, cu stații de pompare. Am avut două-trei proiecte mari de asfaltare; cel mai recent, prin Anghel Saligny, am asfaltat 25 de străzi, finalizate înainte de actuala criză.
Tot la infrastructură intră și reabilitarea iluminatului public, un sistem inteligent, modern, care a redus cu peste 50% cheltuielile cu energia electrică. Din economii am reabilitat o parte din școală, am construit o piață agroalimentară pentru sângeorzeni și terenuri de joacă pentru copii — iată cum investițiile în eficiență se întorc în comunitate.
Însă investițiile „de suflet” sunt și cele culturale: am construit un nou cămin cultural — de fapt, un Palat Cultural în stil transilvănean, cu turn, cu peste 400 de locuri. S-a dovedit o investiție foarte așteptată: în ultimele luni, evenimentele au umplut sala până la refuz. O altă investiție importantă a fost reabilitarea Castelului Máriaffi. La început, când l-am cumpărat de la foștii proprietari, părea o investiție riscantă. Am câștigat fonduri europene, l-am salvat și l-am deschis publicului; a devenit, în trei-patru județe din jur, unul dintre cele mai vizitate monumente istorice. Doar în luna octombrie am avut peste 1.000 de vizitatori, mulți copii. Aici funcționează un muzeu, o expoziție permanentă, se organizează lansări de carte și expoziții de pictură, iar în fiecare weekend oficiez acolo căsătorii — am ajuns la 480 de ceremonii.
Nu pentru că nu aș avea altceva de făcut în weekend, ci pentru că iubesc această comună și țin să fiu alături de tineri în momentele lor importante. Ca familist convins, cu patru copii și o singură soție, le vorbesc despre cât de importantă e căsnicia, să înceapă cu Dumnezeu, pe baze creștine, să fie deschiși la copii. Probabil aud asta și de la părinți și de la preoți, dar când vine de la primar — însoțită de câteva versuri scrise de mine și de muzică — capătă o altă greutate. Îmi ia timp această activitate, în fiecare weekend din aprilie până în octombrie, dar cred că această comunitate merită să fie iubită, iar iubirea să fie arătată și de primarul ei.
- Concret, ce proiecte ați realizat sau urmează să realizați pentru a lega Sângeorgiu de Mureș de Târgu Mureș? Şi ce veşti mai aveţi legat de centura Ernei Corunca, ştiind că din când în când mergeţi la Bucureşti să puneţi întrebări incomode la Ministerul Transporturilor deşi proiectul nu are nimic de-a face cu Primăria Sângeorgiu de Mureş?
- Aș începe cu zona Weekend, preferată de mulți târgumureșeni și sângeorzeni: Șorpatika, karting, Șapte Plopi, locul festivalului VIBE. Acolo e un punct de întâlnire. Am văzut că și Târgu Mureș a lărgit accesul spre această zonă, iar noi vom continua cu două piste de biciclete care se bifurcă, ambele pornind de la limita administrativă dintre Târgu Mureș și Sângeorgiu de Mureș. Una, de circa 5 km, ajunge la Castelul Máriaffi, atingând arena de hochei și terenul de fotbal. Cealaltă merge pe malul râului; are circa 10 km și leagă Târgu Mureșul de complexul sportiv pe care l-am construit și de Complexul Apollo. Sunt în lucru și, până în iunie anul viitor, vor fi finalizate; vom instala și două puncte de închiriere biciclete, inclusiv electrice, cu stații de încărcare. Potențialul comunei este de localitate turistică de interes local, balneo-turistică — merită să investim în această direcție.
Avem și un proiect comun cu municipiul Târgu Mureș: semaforizarea intersecției care duce spre cimitirul municipiului, spre strada Nordului, unde s-a dezvoltat Spitalul Oncologic Medex și apar cartiere noi. Jumătate din intersecție e pe teritoriul nostru, cealaltă pe teritoriul municipiului. Am făcut demersurile, iar Primăria Târgu Mureș a fost de acord. Sper ca până în ianuarie–februarie semaforizarea să fie funcțională.
Prelungirea străzii Stajarului, din zona cimitirului spre Spitalul Clinic Județean de Urgență, îi ajută pe sângeorzeni să ocolească eventualele aglomerări de pe drumul principal și să ajungă mai rapid în zona clinicilor.
Legat de centura Ernei–Corunca: când merg la București, dacă mă dau afară pe ușă, intru pe geam — așa glumesc colegii, spunând că sunt „tupeist din Regat”. Acolo trebuie să insiști ca să obții informații. Vestea bună este că licitația trece de ultima comisie — Comisia Tehnică a CNAIR. Dacă se avizează, începe licitația și, în primăvară, se poate începe efectiv lucrul. Această variantă ajută municipiul Târgu Mureș și, practic, creează și centura comunei noastre. Conform calculelor CNAIR, traficul general s-ar reduce cu peste 40%, iar traficul mașinilor de mare tonaj cu peste 60%. Termenul de execuție estimat este de 24 de luni.
Mai este proiectul transportului periurban de călători. Sper ca, de la 1 ianuarie, să intre în funcțiune ADI Transport, care reunește municipiul Târgu Mureș și șapte localități limitrofe, pentru a oferi un transport local mai ieftin. În prezent, Consiliul Județean, prin Autoritatea Județeană de Transport, a contractat serviciul către un operator privat; firesc, acesta nu poate lucra în pierdere, iar biletul a ajuns la 7 lei. Pentru o familie cu copii sau pentru drumuri multiple, costurile sunt mari.
Am văzut la Cluj, București, Budapesta, Viena: transportul în comun este sprijinit și subvenționat. Ne dorim trei lucruri, pe care sper să le avem din ianuarie: să fie mai ieftin, mai modern și cu frecvență mai bună — astfel încât, chiar dacă o familie are două mașini și s-a obișnuit să ducă copilul peste tot cu autoturismul, părinții să aibă încredere să spună: „Du-te cu autobuzul!”.
- Pe scurt: cum vedeți colaborarea cu autoritățile din Târgu Mureș și cu cele județene/naționale?
- În peste 17 ani de mandat am construit relații bune, indiferent de coloratura politică, inclusiv cu instituțiile din București. Chiar dacă UDMR nu era mereu la guvernare, ne-am creat pârghii și relații foarte bune. Oamenii — la Alba Iulia, la București — dacă văd că ești gospodar și lupți pentru comunitate, de la ministru până la ultima secretară, îți deschid ușa, mai ales când văd rezultatele.
Cu municipiul Târgu Mureș și Consiliul Județean Mureș am încercat să construim relații la fel de bune. Nu spun că n-au existat tensiuni sau momente în care m-am enervat pentru că unele avize au mers greu, dar per ansamblu avem o relație normală cu toate instituțiile, inclusiv cu Jandarmeria și Poliția.
- Care este relația dumneavoastră personală cu cetățenii comunei? Cum comunicați cu ei, în afara audiențelor?
- Vă spun un „secret”: am lucrat în presă — radio și televiziune — și eram pe cealaltă parte a baricadei. Și eu îi luam la întrebări pe politicieni. M-am întrebat atunci cum ar trebui să fie un politician: aproape de oameni, normal, să nu-i intimideze pe oameni prin simpla prezență. Eu cred că sunt un om normal. De peste 35 de ani în Sângeorgiu de Mureș, am prieteni din copilărie, am fost prezent la toate programele comunității, foarte activ. Mi-am propus să rămân același Szabi ca înainte — și după aproape 18 ani cred că am rămas la fel.
Asta mă ajută când mă întâlnesc cu sângeorzenii: sunt deschis, cu zâmbetul pe buze, le strâng mâna. Contează mult să fiu prezent la evenimentele comunității — fie pentru vârstnici, copii sau tineri, fie că sunt evenimente mari sau mici. Aproape că nu am după-amiezi sau weekend-uri libere, dar merită; nu mă obosește, mă încarcă această relație cu oamenii.
La începutul mandatelor, oamenii erau mai reținuți, dar au văzut că acesta este felul meu de a fi, iar experiența din presă m-a ajutat să fiu deschis, sincer, dispus la dialog și să ofer informații fără să ascund nimic. Indiferent că vorbim de români sau maghiari, de oameni înstăriți sau mai săraci, dacă faci lucrurile din inimă și onest, la început poate există reținere, dar în timp lumea înțelege că e un mod de a trăi administrația publică. Venind din presă, am fost mereu pe cealaltă parte; acum încerc să fiu omul deschis la dialog, care, chiar dacă sunt probleme, oferă informații și nu are nimic de ascuns.
- Unde vedeți comuna peste 10 ani? Vă doriți integrarea în Târgu Mureș?
- Nu ne dorim integrarea — acesta e adevărul — deși tendința actuală, cu anumite restructurări, pare să meargă în această direcție. Nu ne-am dorit nici să devenim oraș: mai bine o comună bogată și frumoasă decât un oraș mai sărăcăcios. Să vedem, cu noile legi și reorganizări, încotro vom merge. Eu cred că, peste 10 ani, Sângeorgiu de Mureș își va consolida poziția de localitate balneo-turistică, multiculturală, îndrăgită de toată lumea. Aici simți că nu ești într-un oraș aglomerat, plin de beton și termopan; ești într-o localitate care îți oferă și sentimentul de rural, dar, prin servicii și infrastructură, îți pune la dispoziție standarde foarte înalte de viață.
interviu realizat de Dragoş Bardoşi
Interviul a fost realizat în redacția cotidianului nostru, primarul dorind să ne viziteze și să ne cunoască toți colegii, fiind unul dintre abonații și cititorii noștri fideli.