Interviu cu doamna doctor Rita Bartha, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Este una dintre bolile tăcute ale secolului. Diabetul nu anunţă mereu zgomotos că există, dar, netratat, afectează inima, ochii, rinichii, nervii şi calitatea vieţii în ansamblu.
Tot mai mulţi români află întâmplător că au diabet, în urma unor analize de rutină sau a unei investigaţii făcute pentru alt motiv. Iar până în acel moment, boala a avut timp să lucreze în tăcere.
Astăzi, de Ziua Mondială a Diabetului, vorbim despre prevenţie, echilibru şi gesturile mici care pot schimba evoluţia unei boli mari, cu doamna doctor Rita Bartha.
– Tot mai multe persoane află întâmplător că au diabet, uneori la ani buni de la debut. În experienţa dumneavoastră, care sunt acele semne subtile pe care oamenii tind să le ignore şi care ar trebui să-i trimită la un control înainte ca boala să avanseze?
– Diabetul de tip 2 se instalează lent, iar semnele de început sunt adesea ignorate. Vorbim despre o oboseală neobişnuită, sete uşor crescută, urinări mai frecvente, uscăciunea gurii sau vedere uşor înceţoşată. Deşi aceste simptome par minore, ele pot reprezenta un semnal de alarmă căci pot însemna o glicemie crescută. Conştientizarea acestor simptome în momentul în care boala este încă în faza incipientă este extrem de importantă căci prin controale şi schimbări de stil de viaţă afecţiunea poate fi prevenită.
– Depistarea precoce face adesea diferenţa între echilibru şi complicaţii. Cât de importante sunt analizele periodice – şi ce teste simple ar trebui să facă oricine, chiar dacă se simte sănătos?
– Analizele periodice sunt esenţiale nu doar pentru depistarea diabetului, ci pentru menţinerea sănătăţii în general. Multe boli evoluează tăcut, iar un control de rutină ne oferă şansa de a interveni din timp. În ceea ce priveşte diabetul, cele mai simplu şi util test e glicemia recoltată din sânge venos înainte de a servi micul dejun. Un alt examen pe care îl recomand cel puţin anual în special persoanelor cu exces ponderal, este hemoglobina glicozilată, care arată media valorilor glicemiei din ultimele 3 luni. Determinarea valorii hemoglobinei glicozilate se poate face în majoritatea laboratoarelor de analize medicale, în zilele noastre această analiză este una de rutină.
– Diabetul nu înseamnă acelaşi lucru pentru toţi. Tipul 1 şi tipul 2 au cauze, mecanisme şi nevoi terapeutice complet diferite. Cum putem explica, pe înţelesul tuturor, aceste diferenţe şi care sunt semnalele de alarmă, mai ales la copii şi adolescenţi, unde cazurile de tip 1 sunt tot mai frecvente?
– Diabetul zaharat de tip 1 este o boală autoimună în care sistemul imunitar distruge celulele beta din pancreas, cele responsabile de producerea insulinei. Apare mai frecvent la copii şi adolescenţi, debutul este de obicei brusc, în câteva săptămâni, cu simptome precum scădere în greutate, sete intensă, urinări frecvente şi oboseală accentuată. Totuşi, poate apărea la orice vârstă, iar pacienţii sunt de regulă normoponderali. Diabetul de tip 2, în schimb, se caracterizează atât printr-o secreţie insuficientă de insulină, cât şi printr-o rezistenţă la acţiunea acesteia – aşa-numita insulinorezistenţă. În contextul excesului ponderal, insulina nu mai poate facilita eficient intrarea glucozei în celule, iar nivelul glicemiei din sânge creşte treptat.
– Dincolo de tratament, controlul diabetului înseamnă şi disciplină zilnică. Dacă ar fi să oferiţi patru recomandări practice – simple, dar esenţiale – pentru a ţine boala sub control, care ar fi acestea?
– Pentru a ţine diabetul sub control, recomand în primul rând o alimentaţie echilibrată: evitarea dulciurilor, băuturilor zaharoase, produselor de tip fast-food şi a mâncărurilor procesate, şi înlocuirea lor cu cereale integrale, legume, fructe proaspete şi mese regulate, fără excese. A doua recomandare este mişcarea – activitatea fizică moderată, dar constantă, are un rol esenţial în menţinerea sensibilităţii la insulină. În plus, hidratarea adecvată şi un somn de cel puţin şapte ore pe noapte completează acest echilibru şi contribuie la un control glicemic stabil.
Diabetul nu e o boală care se grăbeşte, dar nici nu aşteaptă. Ne oferă timp – să observăm, să prevenim, să alegem conştient, să ne ascultăm corpul, să învăţăm răbdarea şi consecvenţa şi să redăm sensul gesturilor mărunte: un control făcut la timp, un pas în plus, o alegere mai bună la masă.
Dincolo de glicemie se află poveştile noastre de zi cu zi, obiceiurile, stresul, somnul, bucuria sau lipsa ei. Pentru că sănătatea se construieşte clipă de clipă, din felul în care ne trăim zilele, nu din cifrele unei analize. Iar prevenţia rămâne, poate, cea mai elegantă formă de grijă faţă de viaţă.
Interviu realizat de dr. Diana Pop