dr. Diana Pop
Într-o dimineaţă ploioasă de Noiembrie am stat de vorbă cu domnul doctor Vlad Butiurca, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi asistent universitar în cadrul Facultăţii de Medicină Generală de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţă şi Tehnologie din Târgu Mureş. Un dialog sincer, limpede şi necesar despre telemedicină, despre ce poate şi ce nu poate încă să ofere, despre promisiunea digitalizării şi limitele ei şi mai ales despre responsabilitatea noastră, ca pacienţi, de a înţelege diferenţa dintre urgenţă şi îngrijorare.
Domnul doctor Butiurca este, totodată, unul dintre medicii din oraşul nostru care consultă pe platforma MedicChat, o aplicaţie de telemedicină, alături de specialişti din întreaga ţară şi chiar din străinătate – o dovadă a felului în care acest ecosistem medical digital se extinde rapid şi a potenţialului real pe care îl are.
Am început conversaţia cu întrebarea firească:
Ce este, de fapt, MedicChat? Şi ce înseamnă telemedicina?
Domnul doctor Butiurca explică simplu şi pragmatic:
„MedicChat este o aplicaţie care se găseşte atât în Google Play, cât şi în partea de Apple, care, odată instalată şi după ce treci prin anumiţi paşi de identificare şi creare de cont, îţi permite să intri în legătură cu un medic din orice specialitate doreşti, îţi permite să ceri o a doua opinie, să ceri un consult.”
Telemedicina este acces la un medic de la distanţă, însă fără examen clinic direct.
„Practic, consultăm un pacient de la distanţă fără a pune mâna pe el. Este o alternativă în regulă, atât pentru ceea ce înseamnă o a doua opinie, cât şi pentru situaţiile pe care un pacient le consideră cu potenţial de urgenţă, înainte de a se prezenta la cel mai apropiat serviciu de primiri urgenţe sau SMURD.”
Într-o lume în care accesul rapid la informaţie înseamnă, uneori, acces rapid la linişte, aplicaţiile de telemedicină pot juca un rol esenţial. Însă nu pot substitui medicina tradiţională.
Cine foloseşte MedicChat şi pentru ce fel de probleme?
L-am întrebat pe medic, care este el însuşi unul dintre cei peste 700 de specialişti activi pe platformă, cum arată „profilul” pacientului online.
„Eu sunt chirurg. La specialităţile chirurgicale, de cele mai multe ori pacienţii apelează pentru o a doua opinie, pentru o indicaţie operatorie sau pentru confirmarea unei indicaţii operatorii după intervenţie.”
Aceasta este, de altfel, una dintre cele mai frecvente utilizări ale platformei: întrebările care cer clarificare, confirmare sau orientare medicală. Dar, chiar şi în aceste situaţii, domnul doctor subliniază un lucru esenţial:
„Este foarte important să notăm că nu poate, în momentul de faţă, o aplicaţie de genul acesta să înlocuiască contactul fizic cu medicul.”
Un mesaj care trebuie înţeles şi acceptat, ca parte a unei culturi medicale moderne, dar responsabile.
Când apelăm la MedicChat şi când trebuie să mergem direct la Urgenţă?
Este întrebarea pe care şi-o pun, în mod firesc, oamenii. Răspunsul domnului doctor merge direct la esenţă şi subliniază cât de importantă este educaţia medicală.
„Depinde foarte mult de cultura medicală generală a populaţiei […] Este nevoie de programe de educaţie medicală, la nivel de şcoli şi licee, ca să ajungem să deosebim o urgenţă de un lucru cronic.”
Traiectul corect în sistemul românesc este clar:
„Atâta timp cât lucrurile sunt relativ normale cu corpul meu, dacă îmi apare o formaţiune, dacă ceva nu trece de la sine, de primă intenţie trebuie să merg la medicul de familie. Pot să folosesc MedicChat oricând în acest proces.”
Dar există şi semne care nu suportă amânare:
„Dacă nu pot respira cum trebuie, dacă am o durere de piept care nu trece, dacă curge sânge, dacă lipseşte tranzitul intestinal sau nu mai pot urina, atunci da, trebuie să mă duc la un departament UPU-SMURD, nu să apelez la MedicChat.”
Telemedicina poatefiltra cazurile, poate ghida, poate linişti, dar nu poate prelua rolul critic al medicinei de urgenţă.
Domnul doctor oferă un exemplu chiar din practica spitalului mureşean:
„Telemedicina se practică cu succes şi în spitalul nostru, la colegii de la UPU, prin camere video de înaltă fidelitate prin care medicul poate să vadă pacientul.”
Chiar şi folosită corect, telemedicina nu poate substitui prezenţa fizică la un consult, acolo unde examinarea directă rămâne esenţială.
Luând în calcul şi aceste instrumente moderne, rămâne însă un adevăr esenţial:
„Telemedicina mai are încă un drum lung până să ajungă să te poţi baza pe ea versus un medic.”
În sfera chirurgicală, rolul ei este bine conturat şi nu lasă loc de confuzie:
„Poţi să-i ceri sfatul medicului înainte de operaţie sau dacă ai o problemă post-operatorie. Poţi intra mult mai rapid în contact cu medicul respectiv sau cu un alt medic, care să te lămurească dacă e ceva urgent sau un lucru care poate aştepta până mâine.”
Telemedicina sprijină actul medical, dar nu poate înlocui consultaţia faţă în faţă.
Iar concluzia domnului doctor surprinde exact impactul real al acestor platforme:
„Asta e un bonus pentru sistemul de sănătate din România.”
Credeţi ca telemedicina va fi, de fapt, medicina viitorului sau va rămâne doar un serviciu complementar?
Întrebarea finală a atins miezul transformării digitale în medicină.
„Eu cred că va fi o componentă importantă a medicinei viitorului, împreună cu AI. De înlocuit, nu cred! Văd MedicChat ca o altă metodă care ajută pacientul să ajungă mai repede la medic. Vor fi lucruri complementare.”
Telemedicina nu este „medicina de mâine”, ci medicina de astăzi, dar una care trebuie folosită corect, înţelept şi cu discernământ. Aplicaţii precum MedicChat reduc anxietatea, oferă acces rapid la un medic, dar aşa cum subliniază domnul doctor Vlad Butiurca „consultul fizic al medicului nu poate fi scos din ecuaţie”.
Adevărata forţă a sistemului medical stă în echilibru: între digital şi întâlnirea directă, între tehnologie şi ochiul format al medicului, între viteză şi responsabilitate.