România continuă să se dezvolte în ritmuri profund inegale, iar noua „hartă a prosperității” publicată de HotNews, pe baza datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, confirmă din nou decalajele majore dintre județe. În timp ce Bucureștiul, Clujul și Timișul accelerează, alte zone ale țării se chinuie să țină pasul.
Județul Mureș se numără în 2025 printre regiunile cu cele mai scăzute ritmuri de creștere economică, având un avans al PIB-ului de doar 0,3% – cifră ce îl plasează mult sub pragul de 0,5% și sub județele învecinate Harghita (0,5%) și Covasna (0,4%), potrivit graficului oficial privind dinamica PIB la nivel județean.
Diferența de ritm este relevantă. Deși Harghita și Covasna nu se numără printre cele mai puternice economii ale țării, ele reușesc totuși să depășească Mureșul la capitolul creștere, ceea ce ridică întrebări privind competitivitatea economică a județului, capacitatea de atragere a investițiilor și eficiența politicilor locale.
În timp ce alte județe înregistrează avansuri solide – precum Gorj, Constanța sau Olt, care contribuie semnificativ la împingerea PIB-ului național în sus –, Mureșul se află într-o zonă de stagnare, riscând să fie prins între două lumi: nici în declin, dar nici pe drumul dezvoltării accelerate.
Experții avertizează că județele cu creștere economică atât de redusă vor avea dificultăți în a recupera decalajele în următorii ani, mai ales dacă nu există intervenții coerente în infrastructură, în sprijinirea mediului privat și în atragerea investițiilor.
Pentru Mureș, situația este cu atât mai sensibilă cu cât județele vecine se mișcă — fie și modest — într-o direcție mai bună, ceea ce poate crea un cerc vicios: investițiile urmează avansul economic, iar avansul economic urmează investițiile. Unii reprezentanți ai mediului de afaceri locali au atras atenția în ultimii ani că județul are nevoie urgentă de o strategie economică modernă, adaptată realităților din 2025: sprijin pentru industrii noi, dezvoltare urbană coerentă, infrastructură conectată la fluxurile economice regionale.
Pe termen scurt, însă, datele pentru 2025 transmit un mesaj clar: Mureșul nu reușește să țină pasul cu ritmul de dezvoltare al regiunii și riscă să rămână în zona de stagnare, dacă nu vor fi luate măsuri rapide.
Sanda Viţelar