Dragoş Bardoşi
G4 Media a publicat ieri o serie de dezvăluiri privind sinecurile politice din compania de apă care a contribuit la dezastrul din judeţele Prahova şi Dâmboviţa – Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova SA – în urma căruia peste 100.000 de oameni au rămas fără apă de mai bine de o săptămână. Din punctul meu de vedere, nimic nu mai este surprinzător: ştim cu toţii de 36 de ani că majoritatea poziţiilor numite politic din ţara asta sunt la cheremul marilor partide – PSD, PNL şi UDMR.
Totuşi, după părerea mea, surpriza a fost că pe lista publicată de G4 Media figurează şi trei liberali mureşeni: Alexandru Gyorgy, Horea Şarlea şi Ervin Molnar. Dacă în cazul lui Molnar situaţia poate părea oarecum firească – el ocupând de ani buni funcţii executive în domeniul apelor, inclusiv în Aqua Invest Mureş şi Apele Române la nivel central –, în opinia mea ceilalţi doi liberali mureşeni par mai degrabă răsplătiţi regeşte pentru apropierea lor de puterea liberală locală.
Spun „răsplătiţi regeşte” deoarece G4 Media a arătat că, citez, „referitor la remuneraţia membrilor CA, din declaraţia de avere a lui Gyorgy reiese că în perioada februarie–decembrie 2020 acesta a încasat de la ESZ aproape 65.000 de lei”. Adică în jur de 6.000 de lei lunar – o sumă deloc de neglijat.
Astfel de dezastre scot la iveală putreziciunea sistemului politic românesc: un sistem captiv intereselor unor grupuri, captiv clientelismului şi corupţiei, incapabil să livreze servicii publice de calitate. Aşa cum, tot în opinia mea, s-a întâmplat şi în cazul Salinei Praid, unde incompetenţa a dus la un dezastru natural cu urmări şi pagube incomensurabile. Situaţia din Prahova pare să ilustreze aceeaşi bătaie de joc faţă de cetăţeni.
Politicienii îşi permit o astfel de atitudine pentru că românii, ca societate, au ajuns într-o stare de apatie civică profundă. Mulţi „dorm în bocanci”, cum se spune, şi sunt incapabili să îşi apere drepturile în mod activ. Relaţia dintre politicieni şi cetăţeni este, în viziunea mea, aproape inexistentă. Iar înjuratul pe reţele sociale, oricât de spectaculos ar părea, nu reprezintă nimic pentru cei aflaţi la putere. Nu îi atinge, nu îi clinteşte, nu îi afectează cu nimic.
Opinia mea este că toate aceste dezvăluiri ale G4 Media nu fac decât să confirme un lucru pe care îl observ de ani de zile: epicentrul sinecurilor politice din judeţul Mureş pare a fi, de departe, PNL. Nu spun că celelalte partide ar fi inocente, dar aici discut strict despre ceea ce apare în investigaţiile recente.
În iulie, cotidianul nostru relata despre un alt membru marcant al PNL Mureş care s-a bucurat de poziţii bine plătite. Este vorba despre Mara Togănel care, în 2024, pe lângă salariul de la Instituţia Prefectului – unde ocupa funcţia de director de cabinet – şi indemnizaţia de consilier judeţean, a mai obţinut venituri considerabile din indemnizaţiile primite ca membru în două consilii de administraţie: la Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA (85.728 lei) – unde figura ca membru provizoriu – şi la PPC Energie Muntenia SA (23.784 lei).
Este greu de crezut – pentru un om obişnuit – că un politician local cu anvergură judeţeană, practic din „liga a doua”, poate ajunge în astfel de poziţii extrem de bine remunerate, răspândite în toată ţara: ba prin Prahova, la o companie de apă, ba la Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile – de care majoritatea cetăţenilor nici nu au auzit –, ba la un furnizor de energie.
Şi mai credeţi că sondajele de opinie care spun că românii nu au încredere în partide sunt false?