Un spectacol extraordinar de frumos, încărcat de emoţie, ne-a fost oferit în concertul de joi seara, 4 decembrie 2025, intitulat „Operă în concert”. Evenimentul, mult aşteptat şi sold out, confirmă existenţa unui public meloman numeros în oraşul nostru, dornic de întâlniri cu genul liric.
În program a fost inclusă una dintre cele mai dificile şi solicitante pagini ale repertoriului de operă, „Tosca” de Giacomo Puccini, inspirată din piesa lui Victorien Sardou, pe care compozitorul o văzuse la Milano, în 1887, cu celebra Sarah Bernhardt în rolul principal, cea mai celebră actriţă franceză a sfârşitului de secol XIX.
După mai multe încercări nereuşite de a încredinţa libretul altor compozitori, drepturile au revenit în cele din urmă lui Puccini, Verdi însuşi fiind fascinat de această tragedie.
Aşa a luat naştere una dintre cele mai importante lucrări lirice, o capodoperă a verismului, un curent caracterizat de realismul dur, brutal şi emoţia puternică, viscerală, spre deosebire de idealizarea eroilor, animaţi de patriotism, sacrificiu şi nobleţe sufletească şi care sunt învăluiţi într-o cantabilitate melodică strălucitoare şi de larg suflu, precum cea verdiană, (Verdi fiind ilustru reprezentant al romantismului italian, maestru al melodramei, precursor al modernizării operei). Desigur, ambii creatori, Verdi şi Puccini (căruia i s-au alăturat şi alţi doi compozitori verişti, Pietro Mascagni şi Ruggero Leoncavallo), sunt uriaşi ai artei lirice ai secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Floria Tosca, celebra soprană din operă, este un personaj de mare forţă dramatică, ale cărui gesturi, proprii unei eroine pasionale, se sprijină pe caracterul impetuos şi pe iubirea necondiţionată pentru pictorul Mario Cavaradossi. Acesta îl ascunde pe fugarul Cezare Angelotti, provocând furia baronului Scarpia, şeful poliţiei, care o manipulează pe Tosca, insinuând infidelitatea iubitului ei. În schimbul vieţii lui Cavaradossi, Scarpia îi cere Toscăi să îi cedeze avansurilor, promiţându-i o execuţie simulată. Însă Tosca îl ucide, înjunghiindu-l, iar când descoperă că a fost înşelată şi execuţia a fost reală, îşi pune capăt vieţii, aruncându-se de pe bastion.
Scena celebră după uciderea lui Scarpia, în care va interpreta aria „Vissi d’arte” marchează un moment de introspecţie şi durere care spune: „am trăit pentru artă şi iubire, nu merit să fiu pusă la pământ”. Este mesajul unei femei pentru care integritatea nu este negociabilă şi poate ucide pentru a se apăra, nu pentru răzbunare. Iubirea ei este forţa care o împinge spre luarea deciziilor, iar tragismul ei stă în alegerea morţii în faţa unui destin necruţător, în faţa tiraniei şi corupţiei reprezentate de Scarpia. Impulsivă, geloasă, emotivă, dar profund umană, Tosca întruchipează lupta disperată pentru iubire şi libertate.
Premiera mondială a acestei splendide opere a avut loc la 14 ianuarie 1900, la Teatrul Constanzi din Roma, cu soprana româncă Hariclea Darclée în rolul titular, rol compus special pentru ea, prima reprezentaţie cunoscând succesul la public, mai ales datorită interpretei principale, cu aprecieri rezervate din partea criticilor care au considerat opera prea violentă şi întunecată. În timp, ea a devenit una dintre cele mai iubite opere din toate timpurile.
Această frumoasă poveste ne-a fost oferită la Filarmonică, într-un concert de anvergură ce a antrenat atât aparatul orchestral, cât şi cel coral, care au asigurat acompaniamentul soliştilor.
Soprana Borsos Edith, apreciată artistă târgumureşeană, a întruchipat cu intensitate personajul Floriei Tosca, redând complexitatea emoţională a acesteia: durere, umilinţă, sacrificiu. Vocea ei puternică şi expresivă a susţinut exemplar un rol extrem de dificil tehnic şi interpretativ.
La fel de pretenţios este şi rolul pictorului Cavaradossi, pe care l-a înfăţişat magistral tenorul ieşean Florin Guzgă, într-o interpretare excepţională, posesorul unui timbru bogat ca sonoritate, cald şi pătrunzător, la fel de frumos în orice registru vocal, realizarea sa demonstrând o reală măiestrie solistică. Minunate şi impresionante au fost cele două arii ale protagoniştilor, „Vissi d’arte” şi „E lucevan le stelle” îndelung aplaudate şi ovaţionate de public.
Baronul Scarpia a fost interpretat de bas-baritonul György Levente, managerul Filarmonicii din Tg. Mureş, convingător în înfăţişarea trăsăturilor personajului de temut, un personaj care reprezintă puterea coruptă, ipocrizia morală şi abuzul de autoritate, care provoacă repulsie, dar şi fascinaţie artistică, unul dintre momentele cele mai impresionante fiind scena „Te Deum” din actul I.
Alături de soliştii principali, toţi artişti cu palmares internaţional, şi-au adus contribuţia şi alţi interpreţi talentaţi: Iulius Schulmeister (Sagrestano), Molnár Zoltán (Sciarrone), Corneliu Huţanu (Angelotti) şi Szabó Levente (Spoletta).
Partitura corală a fost interpretată admirabil de Corul Mixt al Filarmonicii, pregătit de Albert Zsuzsa Katalin, oferind consistenţă şi strălucire ansamblului.
Dirijorul căruia i se datorează această construcţie muzicală a fost maestrul David Crescenzi din Italia, un muzician cu o cultură muzicală uriaşă, pentru care opera nu mai are secrete. O extraordinară plasticitate a gesticii, o conducere spectaculoasă a travaliului muzical spre culminaţii explozive, în contrast şi echilibru perfect cu momentele de acalmie, o ştiinţă a evidenţierii compartimentelor orchestrei, o expresivitate cuceritoare a melodiei fac din versiunile sale interpretative un etalon al desăvârşirii în arta dirijorală operistică.
Sub această mână sigură, cu mare experienţă, Orchestra Simfonică s-a prezentat la un înalt nivel al execuţiei instrumentale, cu atât mai mult, cu cât virtuozitatea în concertul simfonic este diferită de cea a repertoriului de operă, cu schimbări ritmice neaşteptate, dictate de intervenţiile vocale, cu melodii variate, cu întreruperi şi treceri spre arii sau momente solistice care presupun o anumită libertate.
Aceasta este una dintre operele cele mai solicitante sub aspect tehnic, interpretativ şi psihic pentru toţi artiştii implicaţi, solişti, dirijor, membri ai orchestrei şi ai corului, iar prestaţia acestora din cadrul concertului a demonstrat profesionalism şi dorinţa de a dărui melomanilor o seară de neuitat.
Felicitări maxime tuturor şi mulţumiri TVR Tg. Mureş pentru parteneriatul care asigură promovarea acestor evenimente de calitate deosebită!
Carmen Mihăescu