Mâncarea de pe Facebook și OLX, frumos aranjată, fără bon, cu multe riscuri
„Platouri cu mâncare la comandă – proaspete, gustoase și aranjate elegant!” – așa sună un anunț de pe platforma OLX, postat de o doamnă din Târgu Mureș. Ea oferă platouri reci, platouri calde, combinații speciale pentru grupuri, cantități flexibile și ambalare frumoasă și igienică, „perfecte pentru evenimente, aniversări, petreceri, corporate, sărbători”. Atâta tot că nu poate oferi nici bon fiscal și nici certificat de conformitate. Am aflat asta, bineînțeles, după ce am sunat la numărul afișat și am spus că suntem de la o firmă care organizează o petrecere de final de an și că vom avea nevoie de bon fiscal pentru decont și de certificat de conformitate pentru a putea duce platourile la locul unde are loc petrecerea. „Din păcate nu pot să vă dau așa ceva”, a fost răspunsul, la care, de altfel, ne așteptam.
Nu insistăm asupra evaziunii evidente, pentru că acest articol își propune să vă atragă atenția asupra pericolului la care vă expuneți dacă aveți curajul să comandați mâncare din surse neautorizate. Acesta este doar unul dintre miile de anunțuri din toată țara care oferă, mai ales acum, în pragul sărbătorilor de iarnă, platouri, ciorbe, sarmale, salate, prăjituri, cozonaci, torturi sau mezeluri.
Un alt anunț, de data aceasta pe Facebook, oferea spre vânzare mezeluri tradiționale de casă. „Disponibil în Tg. Mureș cârnați de casă ușor afumați, fără sare de nitrit, din porc crescut cu cereale, analize făcute, preț la kg 50 lei. Tobă preț 45 lei, caltaboși 25 lei, toate produse din porc de casă, nu carne din alte surse, untură de porc 13 lei/kg. Detalii la nr. telefon….” Am sunat la numărul afișat cu aceeași poveste: suntem de la o firmă care vrea să facă o petrecere de final de an cu produse tradiționale românești, doar că cei de la local ne-au cerut un certificat de conformitate. Nici de data aceasta certificatul nu exista. Ne puteau oferi doar buletinul de analiză al porcului sacrificat, din care reieșea că animalul nu avea trichineloză.
Pentru ca meniul să fie complet, am căutat și ceva pentru desert. Am găsit, pe OLX.ro, o ofertă din Reghin de cozonaci tradiționali la 40 de lei bucata. Fără bon, fără certificat de conformitate. Am dorit să dăm doar câteva exemple găsite rapid, fără prea mult efort. Internetul este plin de astfel de oferte din toată țara, care mai de care mai tradiționale, mai gustoase, mai aranjate. Veți spune că „da, dar fiecare cunoaștem o tanti de la țară care ne mai face fie o zacuscă, cârnați, cozonaci sau prăjituri de casă și nu a pățit nimeni nimic”. Veți vedea însă că lucrurile nu stau chiar așa.
Când intențiile bune nu țin loc de siguranță
Colega noastră, dr. Diana Pop, ne aduce lămuriri cu privire la pericolele la care ne expunem când comandăm mâncare din surse neautorizate. „În fiecare an, în preajma sărbătorilor, apar tot mai multe inițiative de vânzare a mâncării gătite «acasă», promovate drept autentice, tradiționale, făcute cu grijă și suflet. Gătite în bucătării greu sau imposibil de verificat sanitar, aceste preparate pot deveni pentru organism o provocare serioasă, nicidecum o plăcere. Iar aici intervine adevărul incomod: corpul uman nu face diferența între intenție și improvizație și nu negociază cu ea”, spune colega noastră. Ea vine cu exemple concrete ale riscurilor la care ne expunem.
Ce spune medicina, nu bunul-simț popular
Prepararea alimentelor în spații neautorizate nu ține de preferințe sau gusturi personale, ci de reguli clare de siguranță alimentară. Din punct de vedere medical, problema este una de microbiologie, nu de tradiție sau „pricepere”. În absența unui control sanitar real, alimentele crude și cele gătite se pot contamina între ele, temperaturile esențiale pentru siguranță nu sunt respectate, suprafețele nu pot fi igienizate conform standardelor, iar ingredientele nu sunt trasabile. Rezultatul este previzibil: un risc semnificativ de îmbolnăvire, chiar și atunci când mâncarea „arată bine”, „are gust bun” și este recomandată cu entuziasm.
Toxiinfecțiile alimentare reprezintă cea mai frecventă consecință. Cele mai întâlnite bacterii implicate sunt Salmonella, E. coli, Campylobacter și Staphylococcus aureus. Acestea nu „se simt” în mâncare. Mâncarea poate arăta bine, poate mirosi bine, poate avea gust excelent și totuși să trimită consumatorul la Urgență. Simptomele nu sunt banale: vărsături violente, diaree severă, uneori cu sânge, febră, dureri abdominale intense și deshidratare rapidă. La copii, vârstnici sau persoane cu boli cronice, o toxiinfecție alimentară poate deveni o urgență medicală reală.
Carnea insuficient preparată sau manipulată necorespunzător poate transmite paraziți intestinali, care nu dau întotdeauna simptome imediate. Consecințele pot fi diaree cronică, balonare persistentă, oboseală inexplicabilă, scădere în greutate și deficite nutriționale. Mulți pacienți ajung la medic după luni de zile, fără să mai facă legătura cu mâncarea comandată din surse neautorizate, preparată în condiții necontrolate sanitar.
În bucătăriile improvizate, pericolul nu vine doar din bacterii, ci și din substanțe chimice aparent banale. Detergenții pot fi depozitați lângă alimente, spray-urile de insecte sunt folosite în spații mici, slab ventilate, iar vasele utilizate nu sunt întotdeauna destinate contactului alimentar. Expunerea repetată la aceste contaminări poate duce la iritații gastrice, greață persistentă, cefalee și, în timp, la afectări hepatice ușoare, dar cumulative, simptome ușor de ignorat, greu de corelat și adesea puse pe seama „altor cauze”.
Riscul este crescut pentru gravide, copiii mici, vârstnici, persoane imunodeprimate și pacienți cu boli digestive, hepatice sau renale. Pentru aceste categorii, „o mâncare stricată” nu înseamnă o noapte proastă, ci spitalizare.
Miturile care ne îmbolnăvesc
„E gătită cu suflet”, „e caldă”, „o mănâncă multă lume” sau „nu am pățit nimic până acum” sunt argumente frecvent invocate pentru a justifica mâncarea preparată în condiții necontrolate. Din punct de vedere medical, ele nu au însă nicio valoare. Microbii nu țin cont de intenții bune, de popularitate sau de recenzii entuziaste, iar absența unui incident anterior nu oferă nicio garanție pentru următoarea masă. De cele mai multe ori, nu riscul este alegerea noastră conștientă, ci comoditatea. Iar organismul plătește prețul.
Atenționare din partea ANSVSA privind riscul achiziționării unor astfel de produse
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) avertizează consumatorii asupra riscurilor asociate achiziționării de produse alimentare comercializate în special pe rețelele de socializare de către persoane fizice neautorizate. „Tot mai multe produse alimentare sunt promovate în mediul online, însă o parte dintre cei care le comercializează nu sunt înregistrați sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nu dispun de spații verificate oficial și nu respectă normele minime de igienă impuse de legislația din România”, se arată într-un comunicat oficial al instituției. Președintele acesteia, Alexandru Bociu, declara la sfârșitul lunii noiembrie că „vânzarea în mediul online a prăjiturilor, cozonacilor sau a oricăror produse alimentare de către persoane neînregistrate este o activitate ilegală. Niciun consumator nu ar trebui să cumpere alimente de la persoane fizice care își promovează produsele pe platforme precum Facebook, Instagram sau TikTok, fără să dețină o formă legală de înregistrare, un laborator sau o bucătărie verificată sanitar-veterinar și fără respectarea condițiilor minime de igienă”.
Principala recomandare a instituțiilor statului este de a cumpăra produse alimentare doar din unități înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor. „Verificați eticheta, data durabilității minimale sau data-limită de consum, datele de contact ale producătorului și condițiile de depozitare. Evitați achizițiile de la persoane fizice neînregistrate, care prepară produsele în spații improvizate. Sesizați autoritățile atunci când identificați astfel de practici ilegale”, susțin reprezentanții ANSVSA.
Dr. Diana Pop / Dragoș Bardoși