Dragoş Bardoşi
Județul Mureș se află pe locul 6 la nivel național în clasamentul atragerii fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o poziționare care, la prima vedere, pare să confirme eficiența administrațiilor locale și capacitatea acestora de a valorifica oportunitățile oferite de fondurile europene. O analiză atentă a datelor oficiale arată însă o realitate mai puțin discutată în spațiul public: performanța județului este susținută în mod decisiv de câteva instituții publice majore din Târgu Mureș, în timp ce contribuția administrației locale este relativ modestă.
Târgu Mureș concentrează cea mai mare parte a fondurilor PNRR atrase la nivel județean, cu 132 de proiecte și o valoare totală de 219,40 milioane de euro. Diferența față de următoarele localități din clasament este uriașă, Sighișoara, aflată pe locul al doilea, atrăgând doar 15,47 milioane de euro. Această discrepanță indică faptul că municipiul Târgu Mureș funcționează ca un pol aproape exclusiv al absorbției PNRR în județul Mureș. Însă întrebarea esențială rămâne: cine atrage, de fapt, acești bani?
Motorul real al fondurilor PNRR: sănătatea și educația
Cel mai mare proiect PNRR din județul Mureș este derulat de Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș. Valoarea totală a proiectelor gestionate de această instituție ajunge la 102,14 milioane de euro, cea mai mare parte fiind alocată construirii unui centru chirurgical cardiovascular modern, completată de investiții în modernizarea blocurilor operatorii și în eficientizarea actului medical. Practic, aproape jumătate din totalul fondurilor PNRR atrase de municipiul Târgu Mureș provin de la o singură instituție din sistemul de sănătate.
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCVT) Târgu Mureș, valoare totală atrasă: 102,14 milioane euro, prin următoarele proiecte:
- „Construire Centru Chirurgical Cardiovascular” – 99,51 mil. EUR
- „Modernizare bloc operator și ATI, inclusiv dotări” – 1,65 mil. EUR
- „Optimizarea și eficientizarea actului medical” – 0,99 mil. EUR
Un alt pilon major al absorbției fondurilor europene este Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”. UMFST a atras prin PNRR aproximativ 56,84 milioane de euro, printr-o serie de proiecte care vizează dezvoltarea învățământului dual, construirea și modernizarea infrastructurii universitare, investiții în cercetare medicală și digitalizare. Dimensiunea și diversitatea acestor proiecte plasează universitatea în postura de cel mai important beneficiar din domeniul educației și cercetării din județ.
Privite împreună, cele două instituții – Institutul Inimii și UMFST – au atras fonduri PNRR în valoare de 158,98 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste 72% din totalul de 219,40 milioane de euro atribuit municipiului Târgu Mureș. Este o cifră care schimbă radical perspectiva asupra succesului local și arată clar că acesta nu este rezultatul direct al performanței administrației publice locale.
Universitatea derulează 10 proiecte PNRR:
- „Ergopolis – Consorțiul Regional pentru Învățământ Dual” – 20,70 mil. EUR
- „MED-X – Centru de instruire pentru dezvoltarea competențelor medicale” – 10,60 mil. EUR
- „Construcția Centrului Multicultural – Bibliotecă” – 7,74 mil. EUR
- „Echiparea și amenajarea Spitalului George Emil Palade” – 5,94 mil. EUR
- „I-NEXT – dezvoltarea soluțiilor digitale inovative” – 3,84 mil. EUR
- „Unitate de asistență medicală ambulatorie” – 2,64 mil. EUR
- „Construcția unui nou cămin studențesc UMFST” – 1,87 mil. EUR
- „Intramural cells as biomarkers and therapeutic targets” – 1,40 mil. EUR
- „Role of HIV-1 matrix protein p17 variants…” – 1,13 mil. EUR
- „Investiții în sisteme informatice și infrastructură digitală” – 0,99 mil. EUR
Județ de top, dar cu dezvoltare profund dezechilibrată
Prin comparație, administrația locală din Târgu Mureș și celelalte instituții municipale gestionează mai puțin de 28% din totalul fondurilor PNRR atrase de oraș. Aceste sume sunt direcționate, în principal, către proiecte de renovare energetică, dotări, digitalizare sau investiții punctuale în infrastructura locală – necesare, dar cu un impact strategic mult mai redus decât marile investiții din sănătate și educație.
La nivelul întregului județ Mureș, structura fondurilor PNRR confirmă această tendință. Sănătatea este componenta dominantă, cu 147,31 milioane de euro, urmată de educație, cu 96,22 milioane de euro. Fondul Local și Valul Renovării cumulează împreună peste 87 de milioane de euro, în timp ce celelalte componente – apă, deșeuri, turism, digitalizare sau protecția mediului – rămân la valori mult mai mici. Performanța județului este reală, dar ea este susținută de inițiative izolate și instituții puternice, nu de o strategie coerentă și integrată de dezvoltare la nivel județean.
Județul Mureș este pe locul 6 în România la atragerea fondurilor PNRR, însă această poziție se datorează în mod covârșitor excelenței instituționale din Târgu Mureș, în special din domeniile sănătății și educației. Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant și UMFST explică peste 72% din totalul fondurilor PNRR atrase de municipiu. Fără aceste două instituții, performanța județului ar fi incomparabil mai modestă, iar imaginea succesului administrativ ar trebui serios reconsiderată.
Cifrele vorbesc de la sine și demonstrează, prin fapte concrete, caracterul nefondat al atacurilor lansate în ultimele zile de unele formațiuni politice maghiare la adresa universității. Mai mult, aceste abordări exclusiv etnice nu fac decât să afecteze dezvoltarea Târgu Mureșului, un oraș care are de câștigat doar din cooperare instituțională și din politici publice orientate spre performanță, nu spre divizare.