Dragoş Bardoşi
Judeţul Mureş se află pe locul 6 la nivel naţional în clasamentul atragerii fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), o poziţionare care, la prima vedere, pare să confirme eficienţa administraţiilor locale şi capacitatea acestora de a valorifica oportunităţile oferite de fondurile europene. O analiză atentă a datelor oficiale arată însă o realitate mai puţin discutată în spaţiul public: performanţa judeţului este susţinută în mod decisiv de câteva instituţii publice majore din Târgu Mureş, în timp ce contribuţia administraţiei locale este relativ modestă.
Târgu Mureş concentrează cea mai mare parte a fondurilor PNRR atrase la nivel judeţean, cu 132 de proiecte şi o valoare totală de 219,40 milioane de euro. Diferenţa faţă de următoarele localităţi din clasament este uriaşă, Sighişoara, aflată pe locul al doilea, atrăgând doar 15,47 milioane de euro. Această discrepanţă indică faptul că municipiul Târgu Mureş funcţionează ca un pol aproape exclusiv al absorbţiei PNRR în judeţul Mureş. Însă întrebarea esenţială rămâne: cine atrage, de fapt, aceşti bani?
Motorul real al fondurilor PNRR: sănătatea şi educaţia
Cel mai mare proiect PNRR din judeţul Mureş este derulat de Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş. Valoarea totală a proiectelor gestionate de această instituţie ajunge la 102,14 milioane de euro, cea mai mare parte fiind alocată construirii unui centru chirurgical cardiovascular modern, completată de investiţii în modernizarea blocurilor operatorii şi în eficientizarea actului medical. Practic, aproape jumătate din totalul fondurilor PNRR atrase de municipiul Târgu Mureş provin de la o singură instituţie din sistemul de sănătate.
Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCVT) Târgu Mureş
Valoare totală atrasă: 102,14 milioane euro, prin următoarele proiecte:
1. „Construire Centru Chirurgical Cardiovascular” – 99,51 mil. EUR
2. „Modernizare bloc operator şi ATI, inclusiv dotări” – 1,65 mil. EUR
3. „Optimizarea şi eficientizarea actului medical” – 0,99 mil. EUR
Un alt pilon major al absorbţiei fondurilor europene este Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade”. UMFST a atras prin PNRR aproximativ 56,84 milioane de euro, printr-o serie de proiecte care vizează dezvoltarea învăţământului dual, construirea şi modernizarea infrastructurii universitare, investiţii în cercetare medicală şi digitalizare. Dimensiunea şi diversitatea acestor proiecte plasează universitatea în postura de cel mai important beneficiar din domeniul educaţiei şi cercetării din judeţ.
Privite împreună, cele două instituţii – Institutul Inimii şi UMFST – au atras fonduri PNRR în valoare de 158,98 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste 72% din totalul de 219,40 milioane de euro atribuit municipiului Târgu Mureş. Este o cifră care schimbă radical perspectiva asupra succesului local şi arată clar că acesta nu este rezultatul direct al performanţei administraţiei publice locale.
Universitatea derulează 10 proiecte PNRR, enumerate mai jos individual, cu titlu şi sumă:
1. „Ergopolis – Consorţiul Regional pentru Învăţământ Dual” – 20,70 mil. EUR
2. „MED-X – Centru de instruire pentru dezvoltarea competenţelor medicale” – 10,60 mil. EUR
3. „Construcţia Centrului Multicultural – Bibliotecă” – 7,74 mil. EUR
4. „Echiparea şi amenajarea Spitalului George Emil Palade” – 5,94 mil. EUR
5. „I-NEXT – dezvoltarea soluţiilor digitale inovative” – 3,84 mil. EUR
6. „Unitate de asistenţă medicală ambulatorie” – 2,64 mil. EUR
7. „Construcţia unui nou cămin studenţesc UMFST” – 1,87 mil. EUR
8. „Intramural cells as biomarkers and therapeutic targets” – 1,40 mil. EUR
9. „Role of HIV-1 matrix protein p17 variants…” – 1,13 mil. EUR
10. „Investiţii în sisteme informatice şi infrastructură digitală” – 0,99 mil. EUR
Judeţ de top, dar cu dezvoltare profund dezechilibrată
Prin comparaţie, administraţia locală din Târgu Mureş şi celelalte instituţii municipale gestionează mai puţin de 28% din totalul fondurilor PNRR atrase de oraş. Aceste sume sunt direcţionate, în principal, către proiecte de renovare energetică, dotări, digitalizare sau investiţii punctuale în infrastructura locală – necesare, dar cu un impact strategic mult mai redus decât marile investiţii din sănătate şi educaţie.
La nivelul întregului judeţ Mureş, structura fondurilor PNRR confirmă această tendinţă. Sănătatea este componenta dominantă, cu 147,31 milioane de euro, urmată de educaţie, cu 96,22 milioane de euro. Fondul Local şi Valul Renovării cumulează împreună peste 87 de milioane de euro, în timp ce celelalte componente – apă, deşeuri, turism, digitalizare sau protecţia mediului – rămân la valori mult mai mici. Performanţa judeţului este reală, dar ea este susţinută de iniţiative izolate şi instituţii puternice, nu de o strategie coerentă şi integrată de dezvoltare la nivel judeţean.
Judeţul Mureş este pe locul 6 în România la atragerea fondurilor PNRR, însă această poziţie se datorează în mod covârşitor excelenţei instituţionale din Târgu Mureş, în special din domeniile sănătăţii şi educaţiei. Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant şi UMFST explică peste 72% din totalul fondurilor PNRR atrase de municipiu. Fără aceste două instituţii, performanţa judeţului ar fi incomparabil mai modestă, iar imaginea succesului administrativ ar trebui serios reconsiderată.
Cifrele vorbesc de la sine şi demonstrează, prin fapte concrete, caracterul nefondat al atacurilor lansate în ultimele zile de unele formaţiuni politice maghiare la adresa universităţii. Mai mult, aceste abordări exclusiv etnice nu fac decât să afecteze dezvoltarea Târgu Mureşului, un oraş care are de câştigat doar din cooperare instituţională şi din politici publice orientate spre performanţă, nu spre divizare.