Directorul general al Direcției Generale de Control și Supraveghere Piață din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, trage un semnal de alarmă extrem de dur privind practicile unor operatori din turismul românesc, pe care le acuză de speculă, lipsă de onestitate și experiențe livrate mult sub promisiunile din promovare.
Într-un mesaj tranșant, publicat pe pagina sa oficială de Facebook, directorul din ANPC descrie ceea ce numește „tragedia reală a turismului românesc”, arătând că problema nu este lipsa turiștilor, ci țepele mascate în oferte atractive.
„2000 de lei pe noapte.
Pachet obligatoriu.
2–3–4 nopți.
Într-o localitate fără pârtie mai de Doamne ajută. Fără zăpadă. Fără activități. Doar un «plecare–sosire» la 10 minute distanță, dacă ai noroc.
Mâncare «tradițională» reîncălzită din congelate cumpărate de la supermarket.
Drum de 200 km care se face în 6–7 ore, cu nervii întinși la maximum.
Și apoi, mirarea generală:
«De ce nu mai vine turistul?»”
Paul Anghel explică de ce, în opinia sa, românii ajung să evite destinațiile interne:
„Pentru că prețurile sunt de stațiune premium, iar experiența e de improvizație. Pentru că se vinde poveste, dar se livrează minimul. Pentru că unii confundă turismul cu specula de sezon.”
Directorul ANPC subliniază însă că există și exemple pozitive, dar acestea sunt acoperite de zgomotul marketingului agresiv și al ofertelor înșelătoare:
„Și totuși, există și cealaltă Românie turistică.
Există investitori care au înțeles să construiască nou și frumos, să creeze povești reale, să pună pe masă mâncare gătită, locală, cu sens, să ofere prețuri de bun-simț și experiențe oneste.”
Problema majoră, spune Anghel, este vizibilitatea:
„Doar că ei sunt acoperiți vizual și imagistic de cei care urlă mai tare pe internet, de poze lustruite artificial, de «oferte speciale» umflate imoral în momente-cheie. De cei care profită de sărbători, de zăpadă anunțată la meteo și de lipsa alternativelor.”
În acest context, turistul ajunge să fie indus în eroare:
„Turistul nu mai știe să aleagă.
Pentru că țeapa arată mai bine în poze decât lucrul bine făcut.”
Concluzia directorului ANPC este una extrem de dură la adresa industriei:
„Asta e tragedia reală a turismului românesc:
nu lipsa oamenilor care fac bine,
ci dominația celor care fac rău și sunt mai vizibili.
Și până când bunul-simț nu va deveni mai vizibil decât specula,
vom continua să ne întrebăm, ipocrit:
«De ce pleacă românii în afară?»”
Mesajul lui Paul Anghel vine într-un context în care prețurile din turismul intern au atins niveluri comparabile cu destinații externe, fără ca serviciile să țină pasul. Critica sa nu vizează întreg sectorul, ci practicile comerciale incorecte, care afectează atât consumatorii, cât și operatorii onești. Declarația poate fi citită ca un avertisment oficial: fără transparență, corectitudine și raport real între preț și experiență, turismul românesc riscă să-și alunge propriii clienți.
Județul Mureș este un exemplu de bune practici în turism
Putem spune, fără rezerve, că județul Mureș este un județ turistic, situându-se an de an între primele cinci din țară ca număr de înnoptări, alături de Constanța, Brașov, Prahova sau municipiul București.
Această performanță se datorează, în mod evident, Sovatei – cea mai apreciată stațiune balneoclimaterică din România –, Sighișoarei – vechiul burg medieval, singura cetate locuită din Europa –, dar și turismului medical din Târgu Mureș, susținut de medicina de excelență practicată aici.
În opinia mea, cel puțin noi, mureșenii, putem fi dați drept exemplu de bune practici în turism, iar pe cei care doresc să dezvolte o afacere în acest domeniu i-aș invita să vină să învețe de la cei din Sovata.
Andrei Roman