Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat luni că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum.
”Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat Simina Tănăsescu.
Deși toate semnalele indicau că duminică urma să fie ziua unei decizii definitive, Curtea Constituțională a României a ales, din nou, calea amânării în dosarul extrem de sensibil al pensiilor magistraților. Convocată complet atipic într-o zi de duminică, în plină vacanță de Crăciun, ședința CCR nu a reușit să producă verdictul așteptat, confirmând că în interiorul Curții nu există încă un consens pe acest subiect.
Judecătorii Curții Constituționale s-au întrunit duminică, de la ora 13.00, pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este sau nu constituțională. După aproximativ o oră şi jumătate de discuții fragmentate de pauze succesive, CCR a decis să amâne pronunțarea pentru ziua de azi.
Ședința a fost marcată de întreruperi repetate. Prima pauză a fost luată la 45 de minute de la începerea ședinței, semn al unor divergențe persistente asupra soluției finale. După o pauză de aproximativ 15 minute, judecătorii s-au întors în sală pentru a continua dezbaterile.
La doar câteva minute după reluarea discuțiilor, patru judecători au părăsit din nou sala de ședințe. Potrivit surselor citate de HotNews, este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – judecători propuși de PSD – precum și Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis.
Componența Curții este aceeași care, în luna octombrie, a respins prima variantă a legii pensiilor magistraților cu un vot strâns, de 5 la 4. Atunci, sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea.
Cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării au fost Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc. De cealaltă parte, pentru constituționalitatea legii au votat Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Decizia din octombrie nu a vizat fondul legii, ci aspecte de procedură: majoritatea a considerat că Guvernul nu a așteptat termenul de 30 de zile necesar pentru avizul consultativ al Consiliul Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea în Parlament.
Actualul proiect, pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 2 decembrie, diferă de versiunea anterioară prin extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani.
Legea prevede: pensie de 70% din ultimul salariu net; creșterea treptată a vârstei de pensionare, astfel încât în 2042 magistrații să se pensioneze la 65 de ani; un cuantum al pensiei de serviciu de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă;
posibilitatea pensionării anticipate la 35 de ani vechime, cu penalizare de 2% pentru fiecare an înainte de împlinirea vârstei standard. În prezent, pensia de serviciu a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.
În sesizarea depusă la CCR, Înalta Curte susține că legea „încalcă brutal independența justiției”, discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu și contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO. Purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar, a acuzat o plafonare „drastică și nejustificată” aplicată exclusiv magistraților.
La rândul său, CSM a emis un aviz negativ pe 27 noiembrie. Președinta Consiliului, Elena Costache, a vorbit despre un „veritabil asediu” asupra justiției și despre o campanie de demonizare a magistraților, acuzând guvernanții că nu și-au asumat responsabilitatea și nu și-au cerut scuze pentru situația creată.
Sanda Viţelar