11 oraşe şi municipii din judeţul Mureş au fost chestionate pentru a vedea cum stau la digitalizare. Doar 6 au opţinut o notă peste 5.
Jurnaliștii de la Dela0.ro și-au propus să verifice realitatea digitalizării administrației locale în România — nu doar ce se spune oficial, ci cum stau efectiv lucrurile în practică.
Pentru asta, au trimis 325 de solicitări în baza Legii 544/2001 către toate primăriile urbane (orașe, municipii și sectoare din București), cerând date concrete despre platforme, servicii digitale și strategii de digitalizare.
În urma acestor solicitări, Dela0.ro publică o hartă interactivă care arată gradul actual de digitalizare al administrațiilor locale din România.
Această hartă nu este un final, ci un instrument de pornire pentru jurnaliști și investigatori, oferind acces la date și răspunsuri primite de la primării — astfel încât să poată fi analizate ulterior.
Întreaga metodologie şi concluziile pe plan naţional pot fi consultate aici.
Scorul digitalizării în oraşele şi municipiile din Mureş
Număr localități analizate: 11
Scor mediu județ (orașe + municipii): 4.06 / 10
Top (clasament) – scor digitalizare (din 10)
- 1. Luduș – 5.02
- 2. Sovata – 5.02
- 3. Sărmașu – 5.02
- 4. Iernut – 5.01
- 5. Sighișoara – 5.01
- 6. Târgu Mureș – 5.01
- 7. Reghin – 4.00
- 8. Târnăveni – 4.00
- 9. Miercurea Nirajului – 3.01
- 10. Ungheni – 2.01
- 11. Sângeorgiu de Pădure – 1.55
Analiza pe localități
Luduș – 5.02
Luduș e vârful de pluton din Mureș, cu un profil „clasic” pentru scorurile ~5: portal de servicii electronice pentru cetățeni (6.00) și procese interne parțial digitalizate (6.67), dar zero Smart City (0.00). Asta arată că digitalizarea e orientată mai mult spre administrația curentă decât spre proiecte urbane inteligente.
La capitolul resurse, are 16.734 locuitori și 167 angajați, cu 0.57 echipamente/angajat (relativ modest). Totuși, cheltuiala totală 2020–2025 e mare: 1.76 mil. lei, adică 105 lei/capita.
Punctul sensibil e eficiența investiției (0.05): s-a cheltuit destul per capita, dar scorul nu urcă peste ~5, probabil fiindcă lipsește complet componenta Smart City și pentru că o parte din investiții au mers pe intern (1.42 mil. lei funcționari) mai mult decât pe extinderea masivă a serviciilor către cetățeni. Fără strategie adoptată reduce șansele de salt coerent în următorii ani.
Sovata – 5.02
Sovata are același model ca Luduș: portal pentru cetățeni (6.00) și digitalizare internă parțială (6.67), dar fără Smart City (0.00). Diferența e că aici se vede clar o investiție mare în partea internă, raportat la dimensiunea localității.
Cu 9.703 locuitori și 94 angajați, Sovata ajunge la 154 lei/capita cheltuieli 2020–2025 (foarte mult), din care 1.36 mil. lei pe aplicații pentru funcționari. Cu toate astea, scorul total rămâne „în plafonul” 5.
Problema majoră e infrastructura și capacitatea umană: apar sisteme vechi (5 calculatoare cu Windows 7/XP) și personal neinstruit. Asta explică de ce eficiența investiției e foarte mică (0.03): chiar cu bani mulți, dacă baza tehnică și competențele sunt slabe, impactul real al digitalizării rămâne limitat.
Sărmașu – 5.02
Sărmașu e surpriza plăcută ca scor (5.02), cu portal pentru cetățeni (6.00) și procese interne parțial digitalizate (6.67), dar fără componentă Smart City. Modelul e: servicii digitale de bază + îmbunătățiri interne, fără proiecte „smart”.
Raportat la mărime, are 6.186 locuitori și 49 angajați, cu 1.33 echipamente/angajat (bine). Cheltuiala totală e 746.4 mii lei, adică 121 lei/capita; cea mai mare parte merge pe intern (390.8 mii lei) și echipamente (309.1 mii lei).
Cu toate acestea, eficiența (0.04) rămâne mică, semn că banii nu se traduc (încă) în puncte suplimentare, probabil pentru că lipsește complet Smart City și nu există strategie. Vestea bună: infrastructura e raportată „fără sisteme vechi” și „personal instruit”, ceea ce poate permite un salt rapid dacă apar proiecte mai ambițioase.
Iernut – 5.01
Iernut e în grupa 5.01, cu aceleași componente de bază: portal cetățeni (6.00) + intern parțial digitalizat (6.67), dar Smart City 0.00. Practic, oferă un set decent de servicii digitale, însă rămâne „administrație digitală”, nu „oraș inteligent”.
Indicatorii de dotare sunt interesanți: 2.42 echipamente/angajat (foarte sus), la 53 angajați și 8.473 locuitori. Cheltuiala 2020–2025 e relativ mică: 298.2 mii lei, adică 35 lei/capita – deci scorul ~5 e obținut cu bani puțini per capita.
Punctul roșu e infrastructura și competența: 37 calculatoare cu Windows 7/XP și personal neinstruit. Asta poate crea risc operațional (securitate, mentenanță, compatibilitate) și poate bloca următorul nivel de digitalizare, chiar dacă baza de echipamente e numeroasă.
Sighișoara – 5.01
Sighișoara are un profil solid: portal pentru cetățeni (6.00) și intern parțial digitalizat (6.67), dar fără Smart City (0.00). Practic, are ceea ce trebuie pentru „interacțiune online” + „fluxuri interne parțiale”, însă nu se vede o direcție spre soluții urbane inteligente.
La resurse, are 31.784 locuitori și 84 angajați, cu 1.01 echipamente/angajat (bun). Cheltuiala totală e 1.71 mil. lei (2020–2025), adică 54 lei/capita – nivel rezonabil.
Eficiența (0.09) e mai bună decât la multe orașe de ~5, ceea ce sugerează că investițiile au produs rezultate vizibile. Dar lipsa unei strategii și componenta Smart City zero înseamnă că următorul salt (spre 6–7) cere proiecte noi și integrare mai bună a serviciilor.
Târgu Mureș – 5.01
Târgu Mureș are scor total 5.01, cu portal cetățeni (6.00) și digitalizare internă parțială (6.67), dar Smart City 0.00. Deci, în scor, municipiul arată similar cu alte localități din top, deși are dimensiune mult mai mare.
Aici apare o particularitate importantă: „Nu a răspuns” la chestionar pentru unele câmpuri (inclusiv anul site-ului / infrastructură). Chiar și așa, la cheltuieli 2020–2025 apare un total foarte mare: 6.39 mil. lei (dar doar 46 lei/capita, pentru că populația e mare – 138.466). Cea mai mare parte: 4.34 mil. lei pe aplicații pentru cetățeni și 1.22 mil. lei pe funcționari.
Deși are investiții consistente, eficiența e scăzută (0.11) raportată la potențialul unui municipiu reședință. În plus, componenta de transparență (răspuns la solicitări) e o problemă în sine: când o primărie nu răspunde complet, scade încrederea și devine dificil de evaluat și urmărit progresul real.
Reghin – 4.00
Reghin e la 4.00, cu un mix mai dezechilibrat: la cetățeni stă bine prin existența unui portal (6.00), dar intern are doar 3.33 (adică „există soluții digitale”, însă probabil fără fluxuri integrate și fără acoperire largă). Smart City rămâne 0.
E interesant că Reghin are 316 angajați la 29.742 locuitori, dar doar 90 echipamente TIC (0.28 echip./angajat – foarte jos). Cheltuiala totală 2020–2025 e 571.4 mii lei, adică doar 19 lei/capita.
Pe lângă subfinanțare, apare explicit problema de infrastructură: „Sisteme vechi” (software uzat moral / fără actualizări). Cu toate acestea, eficiența (0.21) e cea mai bună din listă – semn că, deși s-a cheltuit puțin, s-a obținut relativ mult. Un upgrade de echipamente + o strategie ar putea ridica rapid scorul.
Târnăveni – 4.00
Târnăveni are același scor 4.00 și același model ca Reghin: portal pentru cetățeni (6.00), dar intern doar 3.33 și Smart City 0. E clar o digitalizare orientată mai mult spre „front office” decât spre transformarea completă a modului de lucru intern.
La resurse, are 20.604 locuitori și 215 angajați, cu 0.47 echipamente/angajat (mai bine decât Reghin, dar încă modest). Cheltuiala totală e 637.5 mii lei, adică 31 lei/capita, predominant în echipamente (446.7 mii lei). Pentru restul (cetățeni/funcționari) apar valori „Nu a răspuns”.
Partea bună: infrastructura e „fără sisteme vechi” și personalul e „instruit”. Asta e o fundație bună: dacă își clarifică investițiile pe aplicații (și raportează complet) + adoptă strategie, poate să urce ușor spre zona 5.
Miercurea Nirajului – 3.01
Miercurea Nirajului (3.01) are un contrast puternic între intern și servicii către cetățeni: la cetățeni doar 2.00 (practic „doar plăți online prin ghișeul.ro sau similar”), dar intern 6.67 (procese parțial digitalizate). Smart City e 0.
Ca dotare, e foarte bine: 1.33 echipamente/angajat, iar numărul de echipamente (48) chiar depășește numărul de angajați (36). Cheltuielile 2020–2025 sunt 397.6 mii lei (73 lei/capita), împărțite pe echipamente (189.2 mii) și intern (208.4 mii), dar 0 lei către aplicații pentru cetățeni.
Pe scurt: e un oraș care și-a construit „miezul” administrativ, dar n-a dus digitalizarea până la interfața cu cetățeanul. Cum infrastructura e raportată fără sisteme vechi și personalul instruit, cea mai rapidă creștere de scor ar veni dintr-un portal real de servicii (nu doar plăți).
Ungheni – 2.01
Ungheni (2.01) are servicii minime pentru cetățeni: 2.00 (plata online a taxelor), iar intern e 3.33 (există soluții digitale, dar nu fluxuri serioase). Smart City rămâne 0. Practic, e o digitalizare de nivel „de pornire”.
Totuși, ca dotare nu stă rău: 2.03 echipamente/angajat (128 echipamente la 63 angajați), la o populație de 7.951. Cheltuiala 2020–2025 e 403.9 mii lei (51 lei/capita), cu investiții în echipamente (148.3 mii) și intern (139.9 mii), dar 0 pe aplicații pentru cetățeni.
Deși infrastructura e „fără sisteme vechi”, apare „personal neinstruit”, iar lipsa investiției pe servicii pentru cetățeni ține scorul jos. Dacă ar face 2 pași (instruire + portal de servicii), ar putea sări repede spre zona 4.
Sângeorgiu de Pădure – 1.55
Sângeorgiu de Pădure e ultimul în top (1.55), cu o configurație atipică: la cetățeni doar 2.00, la funcționari 0.00 (adică lipsesc fluxurile digitale interne), dar are Smart City 3.33 (pilot / în implementare). Practic, s-a investit „în afară” înainte să fie modernizat „miezul” administrativ.
Cheltuielile sunt foarte mari raportat la dimensiune: 1.53 mil. lei la doar 4.875 locuitori, adică 314 lei/capita (enorm). Banii merg masiv pe echipamente (1.10 mil. lei) și pe Smart City (409.7 mii lei), cu 0 lei pe aplicații pentru cetățeni și 0 lei pe funcționari.
Asta explică de ce eficiența e 0.00: investiții mari, dar puncte puține, pentru că lipsesc tocmai componentele care aduc scor stabil (portal + fluxuri interne). Partea bună: infrastructura e „fără sisteme vechi” și personalul e „instruit” – deci dacă pivotul se mută spre servicii și procese interne, scorul poate crește rapid.
Precizare: informaţiile cu privire la digitalizare au fost preluate brut din harta publicată de DelaO.ro şi procesate prin intermediul AI.
Sanda Viţelar
Citeşte şi: