După aproape 10 ani de la primele iniţiative de instalare a statuilor la Târgu Mureş, iată că anul acesta ele îşi vor lua locul binemeritat în peisajul oraşului.
Autoritățile locale din Târgu Mureș au anunțat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele concursului pentru realizarea statuilor de for public dedicate lui Sütő András și Constantin Romanu-Vivu, în urma unei proceduri de jurizare. Sütő András, figură emblematică a literaturii și vieții publice maghiare din Transilvania, este strâns legat de orașul Târgu Mureș, în timp ce Constantin Romanu-Vivu rămâne un simbol al luptei pentru dreptate și libertate, erou-martir al Revoluției de la 1848.
Concursul a fost câștigat de sculptorul Ioan Vasile Grama, pentru statuia lui Constantin Romanu-Vivu, și de artistul Makkai István, pentru statuia dedicată lui Sütő András. În perioada următoare, lucrările vor fi amplasate în locații care reflectă importanța mesajului lor. Proiectele pentru cele două statui au fost demarate încă din anii 2013–2015.
Controverse fără sens pe tema statuii lui Sütő András
La începutul săptămânii, viceprimarul Kovacs Levente publica online o serie de fotografii realizate în timpul jurizării proiectelor pentru cele două statui ce vor fi instalate anul acesta la Târgu Mureş, respectiv statuia lui Constantin Romanu-Vivu şi cea a lui Sütő András. Urmare a postării, comentatorii de pe reţelele de socializare au început să comenteze şi să critice proiectul statuii lui Sütő András, reclamând diverse aspecte. Ba că nu seamănă, ba că ar avea o ţigară în mână ş.a.m.d.
Cele mai multe critici au venit de la cetăţeni maghiari, care au comentat inclusiv pe pagina Cuvântul Liber, susţinând că imaginea statuii din pozele prezentate nu seamănă cu Sütő András.
Ceea ce postarea iniţială nu preciza era faptul că modelele prezentate nu reprezintă forma finală a statuilor ce urmează a fi amplasate, ci doar reprezentarea nefinisată a conceptelor care au stat la baza proiectelor înscrise în concurs.
Cele mai multe critici au venit de la cetăţeni maghiari, care au comentat inclusiv pe pagina Cuvântul Liber, susţinând că imaginea statuii din pozele prezentate nu seamănă cu Sütő András.
Ceea ce postarea iniţială nu preciza era faptul că modelele prezentate nu reprezintă forma finală a statuilor ce urmează a fi amplasate, ci doar reprezentarea nefinisată a conceptelor care au stat la baza proiectelor înscrise în concurs.
Abia în cursul zilei de joi s-au mai limpezit apele.
„Astăzi anunțăm nu doar niște rezultate tehnice ale unor concursuri, ci vorbim despre memorie, identitate și responsabilitatea pe care o avem față de oraș și de istoria acestui oraș. Desigur, vorbim despre modul în care ne amintim, despre cum să onorăm și să transmitem mai departe valori esențiale către generațiile mai tinere. Orașul nu este compus doar din străzi, clădiri, infrastructură, ci și din repere simbolice, din povești asumate, din istorie și din personalități care au activat, au trăit și au marcat această comunitate, care ne ajută, de fapt, să înțelegem cine suntem și de unde venim”, a declarat primarul municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán.
Concursul, lansat anul trecut, a avut ca scop selectarea unor reprezentări artistice contemporane, cu impact estetic, cultural și educațional. La competiție au participat sculptori din întreaga regiune, iar premiul total a fost de 100.000 de lei.
„Important era să fie reprezentări contemporane, să aibă impact estetic, cultural și educațional. Pentru cele două concursuri, premiul era de 100.000 de lei. Premiul întâi – 85.000 de lei, premiul 2 – 10.000 de lei și premiul 3 – 5.000 de lei”, a mai completat edilul.
În ceea ce privește statuia lui Constantin Romanu-Vivu, au fost depuse doar două proiecte, potrivit informațiilor furnizate de Claudiu Bâtă, unul dintre președinții comisiei de jurizare, în cadrul conferinței. Acestea au fost analizate de membrii juriului conform criteriilor de punctaj stabilite în hotărârea de consiliu.
În urma jurizării, unul dintre câștigători este Ioan Vasile Grama, cu statuia dedicată lui Constantin Romanu-Vivu, simbol al luptei pentru dreptate și libertate și erou-martir al Revoluției de la 1848, cu un punctaj de 68,97 puncte.
„Cred că expertiza generală, culturală și tehnică a fost asigurată în comisie. Am primit nouă lucrări, dintre care una nu a îndeplinit condițiile minime obligatorii de participare (…). Deci, până la urmă, am jurizat opt lucrări. Modul de a obține puncte era format din trei categorii. Categoria artistică reprezenta 50 de puncte, prețul reprezenta 40, iar 10 puncte erau reprezentate de termenul de implementare”, a declarat Kelemen Atilla-Márton, cel de-al doilea președinte al comisiei de jurizare.
Diana Cărburean
Citește și: