Investiție istorică în transporturile din România: aproape 800 km de cale ferată de mare viteză care va trece și prin Târgu Mureș. Deocamdată, însă, aceasta este doar pe hârtie, iar dacă privim istoricul național în ceea ce privește lucrările de modernizare a căilor ferate la noi în țară, posibil ca ea să devină realitate doar peste 20 de ani.
România face un pas major spre modernizarea infrastructurii sale feroviare printr-un proiect ambițios de cale ferată de mare viteză care ar urma să lege litoralul Mării Negre de vestul țării, facilitând conexiunea cu rețeaua de mare viteză a Uniunii Europene.
Potrivit studiului de oportunitate recent finalizat și analizat de Profit.ro, viitorul coridor feroviar de mare viteză ar avea 781,9 kilometri și ar include atât modernizarea unor secțiuni existente, cât și construcția unor linii noi duble, capabile să susțină viteze de până la 250 km/h.
Detalii despre proiect și traseu
Schema propusă ar conecta Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea, ajungând până la granița cu Ungaria, unde ar putea fi integrată în rețeaua feroviară de mare viteză europeană din cadrul coridorului TEN-T.
Proiectul vizează o combinație de:
- Modernizări ale liniilor existente, pentru viteze de 160-200 km/h.
- Construcția de linii noi, concepute pentru viteze maxime de 250 km/h.
Acest tip de soluție “hibridă” a rezultat din analiza comparativă a proiectelor similare din Europa și din recomandările pentru adaptarea tehnică și financiară la condițiile locale.
Costurile și implementarea
Cheltuielile de capital estimate pentru întregul proiect se ridică la aproximativ 14,93 miliarde euro, ceea ce implică un cost mediu de circa 19 milioane euro pe kilometru.
Datorită dimensiunii și complexității investiției, implementarea este propusă pe etape, cu sectoare prioritare deja conturate:
- București – Câmpina: linie nouă pentru 250 km/h (cu posibilă extindere spre Brașov prin modernizare la 200 km/h).
- Brașov – Cluj-Napoca (prin Târgu Mureș): linie nouă cu viteze de 250 km/h.
- Cluj-Napoca – Oradea (prin Zalău): linie nouă cu 250 km/h.
- București – Constanța: modernizări pentru 200 km/h pe tronsonul București – Fetești și linie nouă între Fetești și Constanța pentru 250 km/h.
Etapele următoare și finanțarea
Studiul strategic, elaborat de compania canadiană Atkins Realis, a servit drept fundament pentru pregătirea ulterioară a unui studiu de prefezabilitate sau fezabilitate, în vederea lansării licitațiilor de proiectare și execuție. Contractul pentru studiul strategic a avut o durată de opt luni și a fost finalizat în decembrie 2025.
Documentele analizate de Profit.ro arată că primul tronson pregătit pentru licitație este cel dintre Predeal și Brașov, inclusiv tunelul Predeal, care ar putea intra în faza de execuție din 2026.
În plus, proiectul este contemplat în Planul Operațional de Transport 2021-2027, care prevede finanțarea studiilor pentru implementarea unui traseu feroviar de mare viteză menit să conecteze Bucureștiul de rețeaua europeană de mare viteză.
Context și perspective
Ideea unei linii feroviare de mare viteză în România este discutată de mai bine de un deceniu, dar proiectul prezent reprezintă una dintre cele mai detaliate și ambițioase inițiative de infrastructură feroviară de după aderarea țării la Uniunea Europeană.
Dacă va fi implementat conform planului, acest coridor ar putea transforma mobilitatea națională și regională, reducând semnificativ timpul de călătorie între marile orașe și stimulând dezvoltarea economică pe axele principale de transport.
Modernizări recente legate de zona Sighișoara
Începând cu 2012–2018, secțiunea Coșlariu–Sighișoara (parte din linia principală Line 300) a fost extinsă și modernizată pentru viteze de până la 160 km/h, inclusiv construcția de poduri și aliniamente drepte — un proiect din rețeaua TEN-T care, indirect, sprijină legătura feroviară din zonă.
De asemenea, modernizarea liniei Brașov – Sighișoara a început în 2020 ca parte a unui proiect major finanțat european, pentru a ridica viteza maximă la 160 km/h.
Aceste lucrări nu reprezintă un proiect separat Târgu Mureș–Sighișoara, dar îmbunătățesc conectivitatea pe arcul feroviar regional.
Vezi video aici
Alex Corin
Citește și: