Valeriu Russu
Suprafaţa cea mai mare de retrocedat în acest an, de aproape 3000 de hectare, se află în zona Răstoliţa, către urmaşii baronului Kemeny, şi alte peste 1000 de hectare către urmaşii grofului Éltető, în Lunca Bradului. Unele dintre suprafeţe sunt contestate de statul român, fiind în litigii juridice.
Şeful Direcţiei Silvice Mureş, Ilie Covrig, a subliniat că peste două treimi din pădurile de retrocedat în judeţ sunt revendicate de urmaşii grofilor Kemeny şi Éltető: „Iese în evidenţă suprafaţa de pe Ocolul Silvic Răstoliţa, unde proprietari vor fi urmaşii baronului Kemeny, undeva în jur de 2.900 de hectare. La fel, la Lunca Bradului, urmaşii grofului Éltető, un pic peste 1.000 de hectare.
Diferenţa, cam de 1.000 de hectare, înseamnă păduri în comuna Ideciu, Reghin şi Lunca Bradului. Şi mai sunt alţi câţiva proprietari, cum ar fi Apor, cu 108 de hectare, Ziky, pe Reghin, cu 160 de hectare, şi urmaşii baronului Banffi, 308 de hectare, tot pe Lunca Bradului”, a exemplificat Ilie Covrig, privind suprafeţele cele mai mari care urmează să fie retrocedate.
În total, potrivit Direcţiei Silvice Mureş, în zona Reghin sunt de retrocedat 424 de hectare, în Răstoliţa 2948 de hectare şi în Lunca Bradului 1785 de hectare de pădure. Şeful Direcţiei Silvice Mureş adaugă că unele dintre retrocedări sunt contestate de statul român în instanţă, dar nu a dorit să nominalizeze, în condiţiile în care există dosare pe rol.
Pentru că statul nu a intervenit, anul trecut s-au pierdut 1000 de hectare de pădure
Ilie Covrig aminteşte că, în anul pe care tocmai l-am încheiat, Direcţia Silvică Mureş a pus în posesie, ieşind astfel din administrarea sa, o suprafaţă de 1.073 de hectare la Lunca Bradului, către un ocol silvic privat din Sibiu, pădurea fiind cumpărată de firma „Frasinul” din Bistriţa. Astfel, potrivit Radiomures.ro, cu un an în urmă, Asociaţia Declic atrăgea atenţia că acele păduri din Lunca Bradului riscă să fie defrişate din cauza blocajelor administrative.
O campanie iniţiată de asociaţie solicitase Guvernului alocarea urgentă a 6,3 milioane de euro din Fondul de Rezervă pentru a răscumpăra pădurea, un preţ stabilit de o comisie specială şi considerat mult sub valoarea pieţei. Reprezentanţii Declic precizau, la acea oră, că pădurea respectivă a fost vândută unui controversat om de afaceri român, cunoscut că, în anii trecuţi, a defrişat şi vândut mai multe păduri.
Directorul Direcţiei Silvice Mureş, Ilie Covrig, confirma tranzacţia, spunând că, chiar pe 9 ianuarie 2025, au expirat cele 30 de zile în care statul român, având drept de preempţiune, ar fi putut să răscumpere cele 1000 de hectare de teren din localitatea Lunca Bradului.
Potrivit Declic, pierderea pădurii Lunca Bradului, retrocedată în 2023 urmaşilor unor foşti grofi transilvani, ar însemna, printre altele, reducerea drastică a capacităţii de stocare a dioxidului de carbon, afectarea habitatelor pentru numeroase specii şi compromiterea calităţii vieţii pentru comunităţile din zonă.
Situaţia hidrocentralei, implicit a barajului de la Răstoliţa, în continuare incertă
În privinţa barajului de la Răstoliţa, Ilie Covrig a precizat că următorul termen de judecată este în luna martie, fiind contestată în instanţă atât Hotărârea de Guvern care prevede defrişarea pădurii, în suprafaţă de circa 37 de hectare, din cuva viitorului lac de acumulare – lucrare ce trebuia începută în octombrie 2025 – cât şi acordul de mediu, ambele fiind suspendate.
În aprilie 2025, deputatul de Mureş Dumitriţa Gliga declara pentru Radiomureş că proprietarii suprafeţelor de păduri ce vor fi defrişate îşi vor primi banii pentru exproprieri, care deja din 2017 au fost alocaţi, dar sumele au fost blocate în conturile Hidroelectrica până la finalizarea planurilor parcelare, respectiv întabularea a sute de hectare în zonă.
citește și