Legea propune răspundere penală de la 10 ani pentru infracțiunile de omor și omor calificat, atunci când fapta este săvârșită cu intenție directă, premeditată, iar minorul are discernământ stabilit prin expertiză medico-legală psihiatrică.

O crimă petrecută în urmă cu câteva zile în localitatea Cenei (Cernei), județul Timiș, a șocat opinia publică și a redeschis una dintre cele mai sensibile dezbateri din societatea românească: răspunderea penală a minorilor. Mario Berinde, un copil de 15 ani, a fost ucis de alți adolescenți, iar cazul a scos la iveală limitele legislației actuale, mai ales în situațiile în care faptele sunt de o gravitate extremă.

Pe fondul emoției și indignării publice, în mediul online a apărut „Legea Mario”, o petiție care cere modificarea Codului penal. Inițiată de Lavinia Bichler, petiția a fost lansată după uciderea lui Mario Berinde și a strâns deja peste 250.000 de semnături, devenind una dintre cele mai susținute inițiative civice din ultimii ani.

Reacția autorităților

Impactul cazului nu a rămas fără ecou la nivel guvernamental. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat luni, 26 ianuarie, constituirea unui grup de lucru care va analiza modificarea condițiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv vârsta minimă de la care aceștia pot fi trași la răspundere penală, în contextul crimei din Timiș.

Potrivit inițiativei, „Legea Mario” propune schimbări radicale în cazul infracțiunilor contra vieții. Printre principalele prevederi se numără:

– Răspundere penală de la 10 ani pentru infracțiunile de omor și omor calificat, atunci când fapta este săvârșită cu intenție directă, premeditată, iar minorul are discernământ stabilit prin expertiză medico-legală psihiatrică;

– Eliminarea impunității automate bazate pe vârstă, astfel încât minoritatea să nu mai constituie o cauză automată de exonerare de răspundere penală în cazul infracțiunilor contra vieții;

– Aplicarea pedepsei maxime, inclusiv detenția pe viață, în cazul omorului calificat, dacă sunt îndeplinite condițiile legale;

– Eliminarea caracterului obligatoriu al minoritatății ca circumstanță atenuantă în cazul infracțiunilor de o gravitate extremă, precum omorul.

Vocea specialiștilor: pedeapsă sau educație?

Dezbaterea nu este însă una simplă. Antal Szabolcs, avocat în cadrul Baroului Mureș, atrage atenția că reacția societății, deși firească, riscă să conducă la soluții superficiale, care nu atacă problema de fond. Într-o analiză amplă, acesta subliniază limitele unei abordări exclusiv punitive:

„Tragedia recentă din județul Timiș, unde un minor de doar 13 ani a fost implicat într-o agresiune fatală, a aprins din nou fitilul unei dezbateri sensibile: ar trebui să scădem vârsta răspunderii penale? În fața unor fapte șocante, prima reacție a societății este adesea una punitivă, concretizată în petiții care cer legi mai aspre și pedepse imediate. Totuși, experiența juridică și studiile criminologice ne arată că „remediul” legii este, de cele mai multe ori, doar un pansament pe o rană care necesită o intervenție mult mai profundă: educația”.

Avocatul oferă exemple concrete din alte domenii, arătând că înăsprirea pedepselor nu produce neapărat efecte de descurajare: „Există în rândul populației opinia conform căreia frica de închisoare oprește infracționalitatea, însă realitatea ne contrazice flagrant. Un exemplu elocvent este cel al traficului de droguri. Deși în ultimii ani legislația românească a fost înăsprită, mărind considerabil pedepsele pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri, statisticile ne arată că disponibilitatea drogurilor pe piață rămâne la un nivel alarmant de ridicat și dosarele penale având ca și obiect comiterea unor asemenea infracțiuni nu a scăzut”.

Antal Szabolcs consideră violența domestică și modelele familiale disfuncționale drept factori centrali ai delincvenței juvenile, invocând date alarmante din România:

„În ceea ce privește cazurile de violență în familie, statisticile anului 2025 sunt un semnal de alarmă cutremurător având în vedere faptul că polițiștii români au intervenit în nu mai puțin de 138.385 de cazuri de violență domestică, iar instanțele au emis în jur de 15.000 de ordine de protecție”.

Deși „Legea Mario” reflectă o dorință legitimă de dreptate și siguranță, specialiștii avertizează că schimbarea legii nu este suficientă. Adevărata soluție ar putea veni din investiții pe termen lung în educație, prevenție și sprijin familial.

„În concluzie, ca avocat care cunoaște realitatea crudă a sistemului, vă spun că schimbarea legii este doar o anestezie temporară pentru o societate speriată. Siguranța noastră nu se construiește prin înăsprirea gratiilor, ci prin consolidarea educației”, a declarat avocatul Antal Szabolcs.

Diana Cărburean

Citeşte ultimele ştiri: