Casa Breslelor din Sighişoara este o invitaţie captivantă într-o lume în care meşteşugul, tradiţia şi istoria prind viaţă chiar în inima Cetăţii Medievale. Vizitatorii pot păşi în 9 ateliere medievale autentice, fiecare dedicat unei bresle care a contribuit la prosperitatea şi apărarea Sighişoarei de-a lungul secolelor, pentru a descoperi istoria fascinantă a breslelor şi a cetăţii, de la fierari, tăbăcari şi croitori, până la tâmplari şi aurari, prin exponate originale, reconstituiri spectaculoase şi poveşti pline de farmec. Colecţia impresionează prin piese rare şi de excepţie, unice prin valoarea lor istorică şi artistică.
Casa Breslelor este amenajată în imediata apropiere a Turnului cu Ceas de la intrarea în Cetatea Medievală, într-o clădire din secolul al XVII-lea, iar fiecare atelier de breaslă din cadrul expoziţiei are câte o reprezentare auditivă specifică, transpunând turistul în povestea breslei respective.
Rareş Sorin Şopterean, istoric, directorul expoziţiei: „Casa Breslelor este o expoziţie care cuprinde mai multe colecţii private ce reprezintă opt ateliere de breaslă care au aparţinut meşteşugarilor saşi din Sighişoara şi din împrejurimi. Organizarea expoziţiei a durat o perioadă de timp destul de lungă fiindcă toate piesele sunt originale, nu avem niciun fel de reproducere, piese de la începutul anilor 1500, până la jumătatea anilor 1900.
Odată ce turistul intră în expoziţia noastră descoperă un atelier de tâmplărie – dogărie, aparţinând Breslei Tâmplarilor, un atelier complet, cu peste 400 de piese restaurate de noi. Cea mai interesantă dintre toate ar fi lada de intervenţie rapidă, aparţinând lui Hans Berger, iar în 1886 era singurul autorizat de primărie să facă reparaţiile de urgenţă. Această ladă era ţinută în trăsură, iar când era chemat la datorie împreună cu ucenicul făcea acele intervenţii de urgenţă, până se putea interveni a doua zi”.
Printre cele mai interesante obiecte din expoziţie se află primul frigider fără fir electric, fabricat la Târgu Mureş, folosit de meşteşugarii din Breasla Măcelarilor, o roată de car fără spiţe, de la începutul secolului al XVII-lea, de la Breasla Rotarilor, dar şi obiecte şi instalaţii tehnice folosite la prepararea vinului, printre care şi două teascuri, unul inscripţionat cu anul 1856 şi unul inscripţionat cu anul 1881, având în vedere că Sighişoara se află într-o zonă viticolă, pe Valea Târnavelor.
Unul dintre cele mai vechi şi rare ceasuri din Transilvania şi din ţară
O bijuterie din punct de vedere tehnologic, ceasul, realizat de Johann Kürschel din Sighişoara la începutul secolului al XVIII-lea, este unul foarte rar, de masă din alamă aurită, cu dimensiunile de 7,3 x 9 x 9 cm, carcasa din alamă aurită la foc, gravată şi smălţuită pe toate laturile. Cadranul este placat cu argint, cu cifre romane. Timpul de funcţionare a mecanismului este de o zi, iar un ciocan loveşte în partea de jos clopotul la ora fixă. Mecanismul este semnat de „Johann Kürschel în Schäßburg”.
Timp, justiţie, ordine morală
În Turnul cu Ceas din Sighişoara se află un ansamblu de figurine din lemn, realizate în secolul al XVII-lea, care aveau rol atât decorativ, cât şi educativ, transmiţând mesaje morale comunităţii.
Figura principală este Dreptatea (Justiţia), reprezentată ca o femeie cu balanţă şi sabie, simbolizând echilibrul, adevărul şi aplicarea legii. Ea veghea simbolic asupra oraşului, amintind locuitorilor importanţa respectării legilor. Alături de ea se află personificările celor şapte zile ale săptămânii, inspirate din mitologia clasică şi asociate planetelor: Luni – Luna; Marţi – Marte ;Miercuri – Mercur; Joi – Jupiter; Vineri – Venus ; Sâmbătă – Saturn; Duminică – Soarele. Aceste figurine se roteau mecanic, apărând pe rând, marcând trecerea timpului şi ordinea cosmică. Împreună, ele reflectă legătura dintre timp, justiţie şi ordinea morală, valori esenţiale pentru comunitatea medievală a Sighişoarei.
Cea mai mare colecţie de semne de Breaslă din ţară!
Se regăsesc exemple din Sighişoara, Sibiu, Bistriţa, Hunedoara, Cluj, Braşov etc.
Breslele, asociaţii profesionale de meşteşugari aparţinând unei meserii, apărute în Evul Mediu pentru a proteja interesele comune, au existat până la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar în anumite regiuni (de exemplu în Elveţia) până în prezent, formând un sistem social şi economic menit a reglementa aprovizionarea cu materii prime, cifrele ocupării forţei de muncă, salarii, preţuri, volume de vânzări şi chiar provizioanele văduvelor. Breslele cuprindeau uneori mai multe grupuri profesionale. Conform tradiţiei medievale, semnul lor extern erau blazoanele, semnele breslei şi îmbrăcămintea, în funcţie de ordinul breslei.
Breslele au prescris metode de producţie membrilor lor pentru a asigura calitatea. În acest fel, au evitat apariţia supraproducţiei, iar pe de altă parte, au împiedicat introducerea unor tehnici de producţie noi, mai productive, posibil mai puţin periculoase pentru sănătate. Acestea le-au garantat membrilor un venit potrivit, adică venituri „corecte”. Prin eliminarea concurenţei de preţuri, consumatorilor li s-a garantat un raport preţ-performanţă stabil – deşi la un nivel ridicat de preţ.
Maşina de spălat manuală (1880-1890), una dintre comorile Casei Breslelor
Câţi dintre sighişoreni şi-ar fi putut imagina, în secolul XIX, că îşi pot spăla rufele cu ajutorul unei maşini de spălat? Aceasta, în condiţiile în care prima maşină de spălat rotativă, acţionată manual, a fost patentată în 1858, în America. Iar în România, primele maşini de spălat au fost fabricate abia la începutul anilor 60.
Un astfel de exemplu timpuriu se regăseşte doar la Casa Breslelor din Cetatea Sighişoara.
Teasc săsesc inscripţionat 1856 – piesă unicat, realizată cu măiestrie de meşterii saşi din Sighişoara
Dat fiind că Sighişoara se află într-o zonă viticolă, pe Valea Târnavelor, din expoziţie nu lipsesc obiectele şi instalaţiile tehnice folosite la prepararea vinului, iar între acestea şi două teascuri (prese pentru struguri), unul inscripţionat cu anul 1856 şi unul inscripţionat cu anul 1881.
Frigiderul sau lada frigorifică
O piesă unică în cadrul colecţiei – un frigider de pe vremea când acestea nu erau electrice. Arată ca un simplu dulăpior, iar deasupra are un capac care se scotea pentru a pune gheaţă. Aerul rece coboară, iar în partea de jos are două uşiţe pe care erau scoase sau introduse alimentele. Frigiderul este din 1910 şi a fost realizat la Târgu Mureş.
„Casa Breslelor nu este doar un muzeu, ci punctul perfect de pornire pentru explorarea Cetăţii, ajutându-te să înţelegi spiritul locului şi să descoperi povestea acestui oraş unic. Aici, istoria nu este doar expusă, ci trăită – un spaţiu cultural vibrant, în care fiecare vizitator devine parte din legenda oraşului”, conchide directorul muzeului sighişorean. (sursa şi foto – facebook.com/casabreslelor.sighisoara/)
Citește și