Într-o regiune în care statisticile demografice se traduc adesea în realități administrative, culturale și simbolice, vocea comunității românești din Covasna, Harghita și Mureș se face auzită, de două decenii, printr-o structură civică devenită reper: Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Născut din nevoia de coeziune, reprezentare și reacție legală la decizii considerate nedrepte, forumul unește o rețea de peste 40 de asociații, fundații și ONG-uri, active în zonele culturală, civică și spirituală.
Dragoș Burghelia, președinte al forumului din 2022, vorbește deschis despre paradoxul de a fi „majoritar la nivel național, dar minoritar numeric la nivel local”, despre presiunea nereprezentării, despre lupta dusă în instanțe pentru simboluri, limbă și patrimoniu, dar și despre eforturile de a coagula energiile unei comunități care are nevoie, înainte de toate, de încredere și demnitate.
Interviul de față nu este doar o radiografie a unor probleme punctuale, ci și o incursiune în mecanismele prin care o organizație apolitică încearcă să mențină echilibrul într-un spațiu sensibil, multietnic, în care legea devine principalul instrument de dialog. De la apărarea simbolurilor naționale, la sprijinul acordat presei românești locale și până la demersurile pentru românii din Ucraina, discuția conturează o imagine clară a unei misiuni asumate pe termen lung: aceea de a fi „senzorul civic” al românilor din aceste județe.
„Cea mai civilizată armă pe care o avem este legea”
— Pentru cititorii noștri care nu vă cunosc prea bine, am să vă rog, pentru început, să vă prezentați în câteva cuvinte.
— Sunt cercetător la Academia Română, în cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice. De asemenea, sunt doctorand la Universitatea din București și, din anul 2022, sunt președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș.
Am fost ales în această funcție într-un moment de cumpănă pentru activitatea forumului. Pe de o parte, se ajunsese la un anumit nivel de stagnare, cauzat și de înaintarea în vârstă a membrilor fondatori, iar pe de altă parte, se simțea acut nevoia de modernizare și de deschidere către tânăra generație, inclusiv o schimbare a paradigmei de comunicare. Forumul are o structură rotativă a conducerii, astfel încât președinția revine, prin rotație, reprezentanților din Harghita, Covasna și Mureș.
— Cum a evoluat forumul în acești ani?
— În 2025, forumul a împlinit 20 de ani de activitate. A fost fondat în 2005, inițial ca forum al românilor din Covasna și Harghita, iar ulterior s-au alăturat și organizațiile din Mureș, conturându-se structura pe care o avem astăzi. Anul acesta va apărea și un volum dedicat celor 20 de ani de activitate, care va cuprinde toate demersurile forumului – juridice, administrative, civice, culturale și sociale. Este o lucrare amplă, ce reflectă întreaga activitate și modul de organizare. Forumul reunește peste 40 de asociații, fundații și ONG-uri din cele trei județe, active în zona culturală, civică și spirituală. Întreaga noastră activitate se desfășoară cu binecuvântarea Preasfințitului Andrei, Episcopul Ortodox al Covasnei și Harghitei.
— Sunteți cunoscuți mai ales pentru acțiunile în instanță.
— Da, forumul s-a remarcat prin numeroasele acțiuni în instanță, în special pe zona administrativă. Am contestat hotărâri de consilii locale, hotărâri de guvern și alte măsuri juridice pe care le-am considerat lezante pentru comunitatea românească din cele trei județe. Printre cauzele cunoscute la nivel național se numără anularea steagului secuiesc adoptat de municipiul Sfântu Gheorghe ca simbol oficial. De asemenea, am câștigat în instanță pentru autoritățile centrale o serie de imobile care riscau să ajungă în administrarea unor autorități locale, iar știm foarte bine care ar fi fost soarta lor. Vedem deja numeroase centre culturale maghiare dezvoltate din fonduri consistente, în timp ce comunitatea românească nu este reprezentată proporțional.
— Deși românii reprezintă procente importante în aceste județe, nu au putere administrativă reală. V-ați gândit să aveți un rol de coagulare a forțelor politice românești?
— De-a lungul timpului, forumul a organizat întâlniri cu reprezentanți politici, mai ales în anii electorali. Vom continua acest rol de dialog. O spun public: la următoarele alegeri locale ne dorim să aducem la aceeași masă principalii actori politici din Mureș, Covasna și Harghita, pentru a identifica direcții comune. De prea mulți ani vedem efectele dezbinării. Nu trăim cu iluzii, dar măcar două-trei obiective comune, asumate de toți, ar putea face diferența.
Există și exemple reușite, cum a fost alianța locală de la Târgu Secuiesc, unde mai multe partide românești au reușit să coaguleze votul, chiar dacă legea electorală dezavantajează alianțele prin pragul mai ridicat.
— Există și situații concrete în care românii nu se implică administrativ, deși ar putea schimba echilibrul local. Aici aș da exemplu localităților din jurul Târgu Mureșului unde deși locuiesc mulți români care ar putea influența decizia din consiliul local nu au cărți de identitate în cele localități.
— Da, sunt multe exemple. În Corunca de exemplu am fost, am vorbit cu aleșii locali, cunoaștem problematica. În unele localități, dacă românii și-ar muta domiciliul oficial, ar putea influența decisiv componența consiliilor locale. Ulterior însă se plâng că nu sunt reprezentați sau că nu li se respectă drepturile. Pe lângă activitatea juridică și administrativă, încercăm și o activitate de conștientizare publică. Un exemplu este cazul străzii Memorandumului, unde, prin mobilizarea locuitorilor și prin implicarea unor avocați deosebiți, s-a obținut o victorie în instanță. Acolo nu a fost doar o luptă juridică, ci și una simbolică, ce ține de respectul față de cetățean.
— Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari probleme ale românilor din Covasna, Harghita și Mureș? Diferă de la un județ la altul?
— În primul rând, ne confruntăm cu un paradox: la nivel național suntem majoritari, însă în această zonă suntem numeric minoritari. Iar acest lucru generează dificultăți reale — de reprezentare, de influență administrativă și politică. De multe ori se spune că nu poți fi minoritar ca român în România. Este adevărat simbolic, dar numeric realitatea este alta și aceasta produce efecte concrete. Am înaintat inclusiv propuneri către parlamentari pentru a obține o prevedere legislativă prin care românii din aceste județe să poată beneficia de mecanisme similare celor acordate minorităților naționale — în special în ceea ce privește reprezentarea administrativă, indiferent de procent.
A doua mare problemă este finanțarea. Vedem cum organizațiile maghiare beneficiază de fonduri de la consilii locale, consilii județene, guvernul României, dar și din Ungaria. Vorbim despre sume foarte mari, vizibile în spațiul public. În același timp, organizațiile românești primesc sume derizorii la nivel local, iar accesul la finanțări centrale este extrem de dificil.
Și, poate cea mai gravă problemă, este această stare de angoasă comunitară, un complex de inferioritate pe care mulți români ajung să îl dezvolte în zonele în care sunt numeric minoritari. Aici este nevoie de multă conștientizare și de recâștigarea demnității individuale.
— Care este situaţia presei de limba română din Covasna şi Harghita?
— Presa românească din Harghita și Covasna este, fără exagerare, în comă. La un pas de dispariție. Singura formulă prin care a reușit să supraviețuiască în ultimii ani au fost proiectele câștigate la nivel guvernamental. Nu au adus profit, ci doar au permis menținerea la linia de plutire — acoperirea costurilor de tipar, redacție, salarii minime pentru jurnaliști.
Fără aceste proiecte, presa românească ar fi dispărut deja. Noi, prin forum, sprijinim constant presa din Covasna printr-un proiect care a devenit tradițional. În Harghita există, de asemenea, un proiect similar, câștigat anual. Trag însă un semnal de alarmă: serviciul guvernamental care asigură aceste finanțări este amenințat cu desființarea. Dacă acest lucru se va întâmpla, în câțiva ani nu va mai exista presă tipărită românească în aceste județe.
— Pe lângă dificultățile financiare, jurnaliștii întâmpină probleme și în relația cu autoritățile?
— Da, de-a lungul timpului au existat situații în care conferințe de presă au fost ținute exclusiv în limba maghiară, iar comunicatele de presă au fost transmise doar în limba maghiară. Sigur, în redacții există oameni care cunosc limba, dar actul în sine este discriminatoriu. În timp, jurnaliștii s-au adaptat, s-a ajuns la un anumit „normal” al relațiilor directe, dar sentimentul de cetățean de rang inferior persistă. Și asta mi-au mărturisit-o în repetate rânduri.
— Cum îi ajută concret forumul pe românii din aceste județe?
— Un mare avantaj este structura forumului. Fiind peste 40 de asociații, fiecare activă pe un anumit domeniu — spiritual, cultural, istoric, civic — se creează mai multe nuclee de activitate. Noi funcționăm ca o cupolă care le adună pe toate. La adunările generale și la evenimentele comune se simte coeziunea comunitară și lucrurile se așază natural. A fost o formulă inspirată găsită de fondatori — domnul Lăcătușu, domnul Solomon și alți oameni deosebiți care au pus bazele forumului în 2005.
— Anul trecut ați organizat Universitatea de Vară la București, nu la Izvoru Mureșului. Ce rezultate ați obținut?
— Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului are peste 20 de ediții. În urma dezbaterilor, se redactează o rezoluție care este înaintată autorităților centrale. Anul trecut, din cauza întârzierii finanțărilor, am fost nevoiți să organizăm evenimentul la București. A fost, însă, o oportunitate: am mers direct la sursă. Am avut întâlniri cu președinții celor două camere ale Parlamentului, miniștri, secretari de stat.
Vreau să subliniez că universitatea nu are caracter politic și nu va fi politizată, dar este deschisă tuturor. Cea mai mare realizare a fost reluarea programului de burse pentru românii din Ucraina, destinat elevilor și profesorilor care predau în limba română. Programul fusese suspendat fără explicații. Am dedicat jumătate de zi acestui subiect, iar parlamentarii prezenți s-au angajat public să facă interpelări și demersuri.
În noiembrie, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunțat reluarea programului. În doar trei zile s-au depus peste 2800 de dosare. Este un ajutor uriaș, pentru că se observase deja scăderea numărului de elevi la clasele cu predare în limba română.
— Anul acesta reveniți la Izvoru Mureșului?
— Da, revenim la locația tradițională, în luna august. În același timp, luăm în calcul ca, după universitate, să venim din nou la București pentru a prezenta direct rezoluția factorilor de decizie.
— Haideți să enumerăm cele mai importante realizări ale forumului în acești 20 de ani și ce vă propuneți pentru perioada următoare.
— Este greu de făcut un clasament, însă aș începe cu un lucru care poate părea simbolic, dar este esențial: faptul că românii din aceste județe au încredere că există o structură apolitică alături de ei, care reacționează ori de câte ori apare o problemă. Încă de la înființare, forumul s-a definit ca un „senzor civic”. Atunci când apar derapaje sau situații care afectează comunitatea românească, intervenim și încercăm să oferim un răspuns coerent.
Apoi, desigur, sunt victoriile în instanță. Am înțeles foarte clar că cea mai civilizată și corectă armă este legea. În instanță nu mai pot funcționa etichete sau acuzații de tipul „șovinism” sau „extremism”. Acolo rămân doar faptele și legea. Acest mod de acțiune ne-a adus credibilitate și rezultate.
— Dincolo de instanțe?
— Vorbim despre zeci de cărți, volume și publicații dedicate istoriei românilor din Covasna, Harghita și Mureș — istorie religioasă, culturală, politică. Vorbim despre evenimente culturale care au devenit tradiție și au ajuns la 20–25 de ediții: Zilele „Andrei Șaguna”, Zilele „Miron Cristea”, manifestări culturale la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, conferințe dedicate lui Avram Iancu și multe altele. Asigurăm o constanță în comemorări și manifestări culturale care dau comunității un sentiment de continuitate. În paralel, există dialogul interinstituțional. Reprezentanții forumului au fost de nenumărate ori în audiență la prim-miniștri, miniștri și secretari de stat, pentru a duce mai departe problemele comunității. Dacă ar fi să rezum, aș spune: constanță, siguranță și încredere pentru românii din zonă.
— Ce evenimente aveți în perioada următoare?
— Chiar în luna februarie organizăm, pentru prima dată la Târgu Mureș, un Bal al Portului Popular. Este un eveniment care are deja tradiție la Sfântu Gheorghe și Întorsura Buzăului și ne-am dorit să îl aducem și aici. Este vorba nu doar despre un eveniment cultural, ci și despre promovarea identității și a simbolurilor naționale.
— Ați vorbit mult despre apărarea simbolurilor.
— Da. Este un obiectiv pe care mi l-am asumat și personal. De când am preluat mandatul, peste 120 de sesizări către prefecturile din cele trei județe au fost soluționate favorabil. fost situații în care s-a dispus arborarea drapelului României, afișarea stemei, utilizarea corectă a limbii române în instituții publice sau înlăturarea unor simboluri neconstituționale, cum ar fi așa-zisul steag secuiesc arborat ilegal. Sunt lucruri care, poate, par mărunte pentru cineva din afara zonei, dar pentru comunitatea de aici au o importanță enormă.
— Vă pune cineva piedici în activitate. Sau vă poate pune cineva piedici?
— Nu aș spune că ne pune cineva piedici în mod direct. Dificultățile sunt inerente activității noastre. Suntem o structură non-profit. Tot ceea ce facem se bazează pe timpul, energia și resursele noastre personale. Dar avem convingerea că ducem mai departe o cauză începută de oameni deosebiți înaintea noastră. În același timp, lipsa reprezentării românești în administrația locală face ca mesajul nostru să ajungă mai greu la nivel central, unde, de multe ori, negocierile politice primează.
— Cum reușiți să evitați etichetările de tip „naționalism” sau „șovinism”?
— Tocmai prin faptul că rămânem permanent în litera legii și într-un limbaj civilizat. În comunicările noastre publice nu atacăm pe nimeni, nu denigrăm pe nimeni. Principiul nostru este simplu: nu îi coborâm pe alții, ci ne apărăm pe noi.Ne apărăm identitatea, cultura și patrimoniul, fără a jigni sau a provoca. Este un subiect sensibil, într-o zonă multietnică, cu un trecut tensionat, dar atâta timp cât îți susții drepturile legal și civilizat, cred că este firesc și legitim.
interviu realizat de Dragoș Bardoși
citește și: