În fiecare an, la 4 februarie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului readuce în atenția publică una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale prezentului. Anul 2026 marchează 26 de ani de la semnarea Cartei de la Paris împotriva Cancerului, document fondator al cooperării internaționale în acest domeniu, adoptat în cadrul Summitului Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu.
De atunci și până astăzi, cancerul a rămas o realitate medicală dură, cu impact profund asupra indivizilor, familiilor și sistemelor de sănătate. Datele Sistemul European de Informații privind Cancerul arată că, la nivelul Uniunii Europene, șase tipuri de cancer – de sân, colorectal, de col uterin, de prostată, pulmonar și gastric – concentrează peste jumătate din totalul cazurilor noi și al deceselor oncologice. Este o statistică care spune multe nu doar despre boală, ci și despre unde trebuie concentrate eforturile de prevenție și diagnostic precoce.
România: incidență mai mică, mortalitate mai mare
În România, deși incidența și prevalența cancerului s-au situat sub media UE în 2022, mortalitatea rămâne mai ridicată. La bărbați, cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cel de prostată, pulmonar, colorectal și de vezică urinară, iar la femei – cancerul de sân, colorectal și de col uterin. Cancerele pulmonar, colorectal și de prostată generează cea mai mare mortalitate în rândul bărbaților, în timp ce la femei predomină cancerul de sân, colorectal și pulmonar.
Cancerul și viitorul: presiunea îmbătrânirii populației
Proiecțiile până în 2040 sunt clare: îmbătrânirea populației va crește semnificativ povara oncologică. Se estimează creșteri importante ale incidenței, în special pentru cancerul de vezică urinară la bărbați și cancerul pancreatic la femei, dar impactul asupra mortalității va fi și mai accentuat, cu majorări de până la 40–43% pentru anumite tipuri de cancer.
La nivel global, această evoluție este alimentată nu doar de vârstă și demografie, ci și de expunerea la factori de risc modificabili: fumatul, consumul de alcool, obezitatea și poluarea aerului continuă să joace un rol major în apariția bolii.
Prevenția: cea mai eficientă armă
Un adevăr confirmat de date și experiență clinică: cancerul este, în mare măsură, prevenibil. Se estimează că între 30% și 50% dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc și prin acces la servicii medicale adecvate. Codul European împotriva Cancerului oferă 14 recomandări simple, care țin de comportamente cotidiene: renunțarea la fumat, alimentație echilibrată, mișcare regulată, menținerea greutății corporale și limitarea consumului de alcool.
La fel de importantă este prevenția secundară – depistarea precoce. Programele de screening pentru cancerul de col uterin, de sân și colorectal pot face diferența dintre un diagnostic tratabil și o boală descoperită prea târziu.
Mai devreme, nu mai târziu
Cu prilejul Zilei Mondiale a Cancerului, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis un mesaj axat pe importanța depistării timpurii și pe investițiile realizate în ultimii ani în infrastructura oncologică din România.
„În lupta cu cancerul, nu toate deciziile sunt strict medicale. Unele țin de timp. De a afla din timp, de a nu amâna, de a merge la control”, a subliniat ministrul, arătând că momentul diagnosticului „poate schimba radical un diagnostic și un parcurs de viață”.
Alexandru Rogobete a amintit că depistarea precoce a devenit o prioritate reală a sistemului sanitar, prin investiții în programe de screening și echipamente
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului nu este doar un moment simbolic, ci un prilej de responsabilitate colectivă. Cancerul rămâne una dintre cele mai temute boli ale prezentului, dar este și una dintre patologiile în care prevenția, informarea și diagnosticul timpuriu pot schimba radical prognosticul.
„Grija pentru sănătate începe înainte de diagnostic. Șansele cresc atunci când controalele devin o obișnuință”, a transmis ministrul, concluzionând: „Împreună, alegem viața!”.
Dr. Diana Pop
Citeşte şi: