Dr. Monika Căpîlnă
Îţi prezint concluziile unui studiu relevant şi de amploare, al Universităţii din Cambridge care face multă lumină în legătura dintre menopauză şi declinul cognitiv.
Una dintre cele mai importante întrebări la care caută răspunsuri acest studiului este:
De ce sunt femeile mai predispuse la demenţă?
Răspunsul este detailat în concluziile studiului: Deoarece zonele din creier afectate de menopauză sunt aceleaşi care sunt vizate şi de boala Alzheimer, cercetătorii cred că această „fereastră de oportunitate” instalarea menopauzei, este momentul critic în care trebuie să investim masiv în protejarea creierului nostru.
Tranziţia la menopauză este adesea discutată doar prin prisma simptomelor fizice (bufeuri, transpiraţii), însă studiul (publicat în jurnalul Psychological Medicine) scoate la iveală impactul profund pe care scăderea estrogenului îl are asupra arhitecturii cerebrale.
Cercetătorii au analizat o bază de date masivă (peste 124.000 de participante din UK Biobank), oferind una dintre cele mai clare imagini de până acum asupra legăturii dintre hormoni, creier şi sănătatea mintală.
Studiul a demonstrat că postmenopauza este asociată cu o reducere a volumului de materie cenuşie în zone critice pentru funcţionarea cognitivă.
Cele mai afectate regiuni identificate prin RMN au fost:
• Hipocampul: esenţial pentru formarea memoriei, amintirilor şi susţinerea învăţării
• Cortexul entorinal: „poarta” către hipocamp, importantă pentru procesarea menoriei,prima zonă afectată de obicei şi în boala Alzheimer.
• Cortexul cingulat anterior: responsabil pentru reglarea emoţiilor şi luarea deciziilor
Analiza datelor a arătat o corelaţie directă între starea de postmenopauză şi un risc crescut de anxietate şi depresie, însoţite de o calitate scăzută a somnului. Din punct de vedere cognitiv, s-a observat o creştere a timpului de reacţie (o încetinire a procesării informaţiei), fenomen care persistă indiferent de factorii socio-economici sau stilul de viaţă.
Femeile din studiu care urmau terapia de substituţie hormonală au prezentat o viteză de reacţie mai bună, sugerând că terapia poate proteja parţial funcţia executivă.
Paradoxul volumului materiei cenuşii: utilizatoarele de terapie de substituţie hormonală aveau volume de materie cenuşie mai mici decât cele care nu foloseau terapie.
Autorii studiului explică acest lucru prin „biasul de selecţie”: femeile care primesc reţetă pentru acest tip de terapie sunt de obicei cele care prezintă simptome de menopauză mult mai agresive, ceea ce indică o vulnerabilitate biologică mai mare de la bun început.
Conexiunea cu Boala Alzheimer
Poate cea mai importantă concluzie ştiinţifică este suprapunerea zonelor cerebrale afectate de menopauză cu cele afectate de stadiile timpurii ale demenţei.
Deoarece femeile reprezintă aproximativ două treimi din pacienţii cu Alzheimer la nivel mondial, acest studiu sugerează că pierderea estrogenului la menopauză ar putea fi un factor declanşator cheie pentru vulnerabilitatea neurologică feminină.
Menopauza nu este doar un fenomen reproductiv, ci un eveniment neurologic major. Înţelegerea acestor mecanisme este esenţială pentru dezvoltarea unor protocoale personalizate care să protejeze creierul feminin pe termen lung.
Citește și