Am văzut mulți primari de comune sau din așezări mai mici, implicați, aflați mai tot timpul printre oameni. Nu am văzut însă, în 29 de ani de activitate, niciun primar care să aibă biroul chiar la intrarea în primărie, cu ușa deschisă tot timpul, fără anticameră, fără secretară.
Am văzut însă acest lucru săptămâna aceasta, la Sărmașu, când am mers să realizez acest interviu cu primarul Valer Botezan.
Aflat la al doilea mandat, acesta a reușit, într-un timp relativ scurt, să obțină finanțări pentru proiecte importante care au ajutat orașul să se ridice vizibil.
M-a surprins să aflu că sunt familii mutate aici din locuri la care nu te-ai aștepta — chiar și din Constanța. Explicația este una simplă: Sărmașu este aproape de Cluj-Napoca, iar copiii acestor familii s-au stabilit în „capitala Transilvaniei”. Astfel, părinții au ales să se mute mai aproape de ei, iar datorită proximității, dar și a prețurilor imobiliare accesibile (aproximativ 45.000 de euro pentru un apartament cu trei camere), au ales Sărmașu.
În curând, datorită unui proiect ambițios al administrației locale, se va ajunge în zona industrială Jucu în aproximativ 30 de minute, iar în Cluj-Napoca în circa 40 de minute. Acest lucru va reprezenta un avantaj major care va face Sărmașu și mai atractiv pentru tineri și familii.
Despre aceste transformări, despre strategie, despre fonduri europene, administrație și relația directă cu cetățenii, am stat de vorbă cu primarul orașului Sărmașu, Valer Botezan.
— Dacă aș fi un tânăr care vrea să se mute în Sărmașu, poate dintr-o comună sau chiar dintr-un alt oraș, cum mi-ați prezenta orașul? Aș găsi locuință? Locuri de muncă? Utilități? Școli? Siguranță?
— Încă de la preluarea mandatului, principala mea preocupare a fost să transform orașul Sărmașu într-un oraș atractiv pentru tineri. Știm foarte bine că în ultimii ani declinul demografic afectează puternic orașele mici, iar tinerii migrează spre orașele mari. Dar în același timp se observă o tendință clară: aglomerarea orașelor mari îi face pe tineri să caute liniște și condiții bune de trai în comunități mai mici. Pe această idee am construit strategia de dezvoltare a orașului.
Tinerii au nevoie în primul rând de educație bună pentru copii: creșă, grădiniță cu program prelungit, școală gimnazială, liceu. Toate acestea există în Sărmașu. Am construit o creșă nouă, am modernizat Școala Gimnazială Sărmașu și Școala Gimnazială Balda, am dotat toate unitățile de învățământ cu mobilier nou, materiale didactice și echipamente pentru învățământ digitalizat.
Pentru a aduce profesori buni în oraș, oferim toate facilitățile legale: transport, primă de instalare, iar prin PNRR construim 12 locuințe pentru specialiști, aflate acum în stadiu de finisare. Dacă ai educație, trebuie să ai și sănătate. Spitalul a fost închis în 2011, dar am obținut finanțare și construim un Centru Medical Integrat.
Pentru petrecerea timpului liber, construim pe fonduri europene un Centru recreativ cu piscină, sală de fitness, sală de gimnastică, spații pentru seniori și pentru tineri. Proiectul este realizat în proporție de 65% și va fi finalizat anul acesta. În paralel, modernizăm fostul cinematograf și îl transformăm în Casă de Cultură. Avem anual numeroase evenimente prin care promovăm cultura și tradițiile zonei.
— Dar locuri de muncă?
— Am acordat prin hotărâri de consiliu facilități fiscale investitorilor care creează locuri de muncă. Se vede deja un reviriment: doi tineri au deschis o stație de betoane și o fabrică de prefabricate, un alt tânăr întors din Spania și-a deschis o afacere locală. Se simte inclusiv în cotele defalcate din impozitul pe venit, care au crescut cu aproximativ 200.000 lei anual. În același timp, am lucrat mult la infrastructura rutieră. Am asfaltat un drum care scurtează legătura cu Cluj-Napoca cu 8 km și lucrăm împreună cu comunele învecinate pentru a reduce distanța totală la aproximativ 40 km. Asta înseamnă că un tânăr din Sărmașu ajunge pe platformele industriale din Cluj în 30–40 de minute.
— Cum stați la capitolul siguranță publică?
— Am montat pe fonduri europene un sistem de supraveghere video în toate zonele sensibile ale orașului. Gradul de siguranță este foarte ridicat.
— Când ați preluat mandatul, primăria avea capacitatea de a atrage fonduri europene?
— Nu. Știam situația, fiind fost consilier local. În 20 de ani s-a mers doar pe reparații de moment. Existau patru proiecte europene câștigate, dar implementate în proporție de 1–2%. Am actualizat strategia de dezvoltare, am făcut Planul de Mobilitate Urbană, am apelat la consultanți și am început să depunem proiecte. Am atras peste 100 de milioane de lei, adică de 10–12 ori bugetul anual al orașului.
— Faceți parte din asocieri cu localități din județul Cluj. De ce?
— Sărmașu este la capătul județului Mureș și multe servicii sunt greu accesibile. Suntem parte din Asociația Microregiunea Câmpia Transilvană. Am colaborat foarte bine pe problema apei, unde înainte rămâneam săptămâni fără apă. Printr-un management comun cu localitățile de pe magistrala Târgu Mureș, am ajuns ca întreruperile să fie de maximum o zi. Am avut și discuții cu Compania de Apă Someș-Tisa din Cluj, care s-a arătat deschisă să ne racordeze la rețeaua lor. La salubritate, Clujul are instalații moderne care transformă deșeurile în biogaz. Este un model pe care îl analizăm cu atenție.
— Cum vedeți modul de administrație din Cluj, comparativ cu Mureș?
— La întâlnirile noastre participă președintele Consiliului Județean Cluj, vicepreședinții, șefii de servicii. Oferă soluții concrete primarilor. La noi, de multe ori, când ridici o problemă, e percepută ca un atac. Eu cred că administrația trebuie să fie despre soluții, nu despre orgolii.
— Relația dumneavoastră cu cetățenii este foarte directă. De ce?
— Pentru că primarul este în slujba cetățenilor. Am biroul chiar la intrare. Zilnic discut cu 20 până la 60 de oameni. Anual, odată cu deciziile de impunere, trimit fiecărui cetățean o scrisoare în care explic ce am făcut cu banii publici în anul precedent. Transparența este esențială. Oamenii trebuie să știe pe ce se cheltuie banii lor.
— Spuneați mai devreme despre problema apei și despre diferența de abordare între operatorii din Mureș și cei din Cluj. Care este, concret, nemulțumirea dumneavoastră?
— Problema mare pe care am simțit-o este că atunci când ridici o problemă, în loc să se caute soluții, se consideră că acuzi pe cineva. Eu nu acuz pe nimeni, eu spun: există o problemă, hai să o rezolvăm. Am avut situații în care, din 2016, pe câteva străzi realizate fără proiect, oamenii aveau contoare montate cu proces-verbal de la operator, dar nu puteau fi puși în legalitate și facturați. Oamenii voiau să plătească. Nu s-a rezolvat timp de aproape 10 ani. În loc să li se facă contracte și să se încaseze banii, li s-a spus că sunt în afara legii.
Nu este normal. La Cluj, când am avut o problemă punctuală, fără multe solicitări, au venit cu propuneri de investiții ca să ne putem racorda la rețeaua lor. Este o diferență de mentalitate: unii caută soluții, alții caută justificări.
— Ați analizat inclusiv varianta ca orașul să își gestioneze singur serviciul de apă?
— Am făcut calcule. La un volum de aproximativ 200.000 mc de apă, la tariful actual, orașul ar putea genera un excedent important anual, din care s-ar putea face investiții, reparații, achiziții de utilaje. Dar pentru a deveni operator propriu ar trebui să intrăm sub incidența OUG 109 privind guvernanța corporativă, ceea ce înseamnă costuri administrative mari și o structură birocratică suplimentară. Pentru un oraș de dimensiunea Sărmașului nu este rentabil.
— Ați amintit și de problema localităților izolate, unde nu este rentabil să se ducă utilități. Cum gestionați aceste situații?
— Sunt cătune aflate la distanțe mari, unde nu este rentabil să tragi rețele de canalizare sau apă. Există studii făcute inclusiv de Banca Mondială care arată că, sub un anumit număr de consumatori pe kilometru, investiția nu se justifică. În aceste zone am prevăzut în PUG și în regulament soluții alternative: fose septice individuale, surse proprii de apă, standarde minime de conformitate. Nu putem cheltui bani publici fără logică doar pentru că cineva își construiește o casă la 2 km în pădure și apoi cere utilități.
— Revenind la relația cu cetățenii: cât de accesibil sunteți, în mod real, ca primar?
— Foarte accesibil. Biroul meu este chiar la intrare. Oricine intră în primărie trece pe lângă mine. În fiecare zi discut cu 20 până la 60 de persoane. Îi ascult, le explic ce se poate face, ce nu se poate face și de ce. Când îți asumi funcția de primar, trebuie să ai bun-simț față de oameni. A fost și sloganul meu de campanie: „Cu bun-simț, fac ceea ce trebuie”.
— Ați spus că trimiteți anual scrisori către cetățeni. De ce faceți acest lucru?
— Odată cu deciziile de impunere, fiecare cetățean primește o scrisoare în care explic, pe scurt, ce s-a făcut în anul anterior cu banii publici. Este un raport simplu, clar, pe înțelesul tuturor. Oamenii trebuie să știe pe ce se duc taxele lor. Transparența creează încredere.
— După două mandate, care este satisfacția personală cea mai mare?
— Faptul că oamenii au înțeles. Chiar dacă uneori discuțiile au fost contradictorii, la vot au arătat că apreciază corectitudinea și deschiderea. Oamenii simt când lucrurile sunt făcute fără interes personal și cu dorința reală de a dezvolta comunitatea.
— Ați vorbit mult despre proiecte, despre strategie și despre investiții. Dar cât de greu este, în realitate, să faci administrație într-un oraș mic?
— Este foarte greu. Pentru că, în afară de proiecte și viziune, te lovești zilnic de probleme administrative, de servicii care nu funcționează așa cum ar trebui și de mentalități vechi. De multe ori, când ridici o problemă, nu se caută soluții, ci se caută justificări sau se consideră că ataci pe cineva. Eu nu atac pe nimeni. Eu spun doar că dacă există o problemă, trebuie rezolvată.
Am avut situații în care oamenii voiau să plătească apa consumată, aveau contoare montate legal, dar ani de zile nu s-a reușit punerea lor în legalitate pentru facturare. În loc să se găsească o soluție simplă, problema a fost amânată. Asta este diferența pe care o simt față de modul în care se abordează lucrurile în Cluj, unde accentul este pus pe rezolvare, nu pe justificare.
— V-ați gândit vreodată că ar fi mai simplu să nu vă complicați atât?
— Nu. Pentru că dacă nu te implici, orașul rămâne pe loc. Sărmașu a avut nevoie de o schimbare de ritm, de viziune și de un alt mod de a face administrație. Nu poți să te limitezi doar la reparații de moment și la lucruri făcute pentru a obține voturi. Trebuie să construiești pe termen lung.
— Care este cea mai mare provocare pe care o aveți acum?
— Să ducem la capăt toate proiectele începute și să menținem direcția de dezvoltare. Proiectele europene presupun multă muncă, documentații, implementare, raportări. În același timp, trebuie să gestionezi și problemele curente ale orașului.
— Ce vă motivează personal să rămâneți atât de implicat?
— Faptul că văd rezultatele și faptul că oamenii încep să simtă schimbarea. Asta îți dă energie să continui.
— Cum vedeți viitorul orașului peste 5–10 ani?
— Văd un oraș stabil, cu populație tânără, cu servicii bine puse la punct, cu infrastructură modernă și cu o comunitate care înțelege că dezvoltarea vine din implicare și responsabilitate.
interviu realizat de Dragos Bardosi
citește și