Inițiativa oferă ziarelor o șansă reală la continuitate. Ce aduce? Tarife de distribuție mai echitabile și acces la informație de calitate pentru cititori.
Astăzi am primit o veste foarte bună pentru ziarul nostru, dar totodată și pentru dumneavoastră, cititorii noștri fideli. Deputata Dumitrița Gliga a inițiat, alături de alți câțiva colegi parlamentari din PSD, un proiect legislativ de modificare a Ordonanței de Urgență nr. 13/2013 privind serviciile poștale. De ce este această inițiativă importantă pentru presa scrisă locală? Pentru că, în sfârșit, ziarele vor avea un alt statut, iar prețul tarifelor poștale va scădea. Astfel, vom putea scădea și noi prețul abonamentelor, în avantajul dumneavoastră și cu speranța că vom reuși astfel să creștem numărul abonaților.
Inițiativa prevede includerea distribuției publicațiilor cu caracter jurnalistic în sfera serviciului universal poștal și stabilirea unor tarife reglementate, accesibile, pentru a asigura accesul real al cetățenilor la informație și pentru a sprijini sustenabilitatea presei scrise locale. Este, din punctul meu de vedere, o mutare istorică.
De ce modificarea legii serviciilor poștale nu este un detaliu tehnic, ci o șansă reală pentru presa locală
În fiecare dimineață în care ziarul ajunge în cutia poștală a unui abonat, în spatele acelui gest aparent banal stă un efort financiar uriaș.
Puțini știu însă că, din prețul pe care îl plătește cititorul pentru abonament, peste 60% ajunge la Compania Națională Poșta Română. Din ceea ce rămâne, redacțiile plătesc tiparul – tot mai scump –, salariile, energia, cheltuielile administrative. La final, rămâne aproape nimic.
Dar haideți să vă arăt calculul concret, la zi. Astăzi, dumneavoastră, ca să ne citiți, plătiți lunar 64,5 lei. Din această sumă, 9,5 lei reprezintă taxa poștală de distribuție. Din cei 55 de lei rămași, Poșta mai ia un comision de 32,55 de lei. Astfel că nouă, celor de la Cuvântul Liber, ne rămân 22,45 de lei pe lună. Având în vedere că media lunară este de 21 de apariții, câștigăm pentru un exemplar distribuit prin abonament 1,06 lei. De aici, așa cum spuneam mai sus, plătim tiparul și transportul ziarului din Cluj-Napoca.
La final rămânem cu 0,27 lei/exemplar. Cam așa arată soarta presei locale din județul Mureș. Un județ sărac, în care tot mai puțini înțeleg rolul esențial al presei locale. Practic, prin munca noastră, a colegilor noștri și cu ajutorul esențial al partenerilor noștri, putem susține acest demers atât de necesar în aceste vremuri tulburi.
Într-o epocă în care lectura presei tipărite a scăzut dramatic, iar piața publicității locale este aproape prăbușită, acest model economic devine nesustenabil, iar consecința nu este doar dificultatea unei redacții. Este riscul dispariției unei voci.
Pentru un cotidian precum Cuvântul liber, apărut în 23 decembrie 1989 și continuator al tradiției Ardealul Nou (1946) și Steaua Roșie (1952), problema nu este doar una financiară. Este o problemă de continuitate, de memorie comunitară, de responsabilitate publică.
De aceea, modificarea Ordonanței 13/2013 privind serviciile poștale nu trebuie privită ca o simplă ajustare legislativă. Ea poate însemna o schimbare structurală pentru presa locală.
citeşte şi România: 9,1 milioane de utilizatori TIK TO
Ce se schimbă, de fapt?
Proiectul de lege introduce trei elemente esențiale: definește clar „publicațiile cu caracter jurnalistic”; include distribuția ziarelor în sfera serviciului universal poștal; obligă autoritatea de reglementare să stabilească tarife care să permită accesul real la informație. Pe înțelesul tuturor: distribuția ziarului nu va mai fi tratată exclusiv ca un serviciu comercial, ci ca un serviciu cu rol public, garantat la un anumit nivel de calitate și la tarife accesibile.
Nu este vorba despre subvenții. Nu este vorba despre privilegii. Este vorba despre recunoașterea faptului că presa scrisă nu este doar o marfă, ci un pilon al vieții democratice. Dacă aceste prevederi vor fi aplicate corect, ele pot duce la tarife de distribuție mai echilibrate și predictibile. Pentru presa locală, unde distribuția este unul dintre cele mai mari costuri, aceasta poate face diferența dintre supraviețuire și închidere.
De ce contează pentru cititor
În multe zone rurale din județul Mureș, ziarul tipărit rămâne principala sursă de informare. Nu toată lumea este conectată permanent la internet. Nu toată lumea consumă informație digitală. Pentru mulți, ziarul este un reper de stabilitate. O democrație funcțională are nevoie de presă independentă. Iar independența începe cu existența. Într-un context în care presa locală este prinsă între costuri tot mai mari și venituri tot mai mici, această inițiativă legislativă reprezintă o minimă reechilibrare.
Dumitrița Gliga, inițiator al acestei propuneri, cunoaște din interior realitatea redacțiilor. A fost jurnalist în tinerețe și a susținut constant presa locală. Demersul său nu este unul simbolic. Este o intervenție concretă într-un punct vulnerabil al sistemului: distribuția. Este, poate, una dintre puținele inițiative legislative care înțelege că libertatea presei nu înseamnă doar absența cenzurii, ci și existența unor condiții economice care să permită funcționarea acesteia.
Pentru aceasta, eu îi mulțumesc și pe această cale, în mod public, și o asigur că efortul de a promova această modificare va rămâne un reper în istoria presei scrise
O gură de aer, nu un privilegiu
Nu cerem tratament preferențial. Nu cerem finanțări mascate. Cerem condiții echitabile. Dacă legea va produce efectele scontate, ziarele locale vor putea continua să ajungă la cititori fără ca aceștia să suporte costuri disproporționate. Iar comunitățile vor continua să aibă acces la informație verificată, relevantă și ancorată în realitatea locală. Într-o lume în care informația circulă rapid, dar adesea superficial, presa locală scrisă rămâne una dintre puținele forme de jurnalism apropiate de oameni. Salvarea ei nu este doar o problemă economică. Este o alegere de societate.
Dragoş Bardoşi
urmărește și