de Mugurel Puşcaş
Trece timpul ca un vis,
Călător, în miez de noapte,
Pribegim pe-al vieţii drum,
De la naştere spre moarte.
Vremea curge tern, tiptil,
Efemeri păşim spre mâine,
În clepsidra ferecată,
E-un melanj de rău şi bine.
Bobul cade ne-ntrerupt,
Pururi, cu fiece clipă,
Nu e cale de întors…
Existenţa trece-n pripă.
Orologiul pământesc,
Necurmat, bate ‘nainte…
Paradisul aşteptat
O fi dincolo, Părinte!…
Citește și