Valentin Marica

Pururi voi omeni / Pe cel care se – apropie / De izvoarele suferinţei mele…” ( Grigore Vieru)

Despre „Fenomenul Grigore Vieru”, poetul „cu cei mai mulţi cititori”, s-a vorbit în seara culturală de la Casa Memorială „Avram Iancu” din Târgu-Mureş, despre izvoarele suferinţei Poetului şi prelungirea acestora în Dumnezeu, despre îndurerata sa lacrimă.

„Nu harul, ci lacrima mea e mare”, spunea Poetul într-un interviu realizat la Radio România Târgu-Mureş, în ziua în care se lansa în premieră absolută radiofonică Imnul Transilvaniei, scris de Grigore Vieru şi transpus muzical de Ion şi Doina Aldea Teodorovici. Era în ziua de 4 iunie 1991, când s-a scris şi cântat refrenul: „Transilvania, Transilvania/ Vatră caldă luminoasă,/ Ca litania, ca litania/ De străveche şi frumoasă…”

Au fost rememorate astfel de momente, în seara culturală, în care sufletul rănit al Poetului năştea mărgărint, la Târgu-Mureş, Reghin, Topliţa Română (prima localitate din România care l-a declarat cetăţean de onoare), Bistriţa, Maieru (emoţionantă întâlnirea lui Vieru cu copiii din rebreniana localitate), Lancrăm, Sebeş, Alba-Iulia, locuri în care Poetul se dezbrăca de noapte, vindecându-şi în lumină rana de a face pate din cea mai tragică generaţie de scriitori ai Basarabiei, cunoscându-l, bunăoară, pe Eminescu, manualul său de istorie, limbă şi suflet, abia la vârsta de 23 de ani.

O lectură „gânditoare” a operei lui Grigore Vieru a propus prof. dr. Valentin Marica, membru al Uniunii Scriitorilor din România, în prelegerea „Grigore Vieru – Taina care-l apără ”, pornind de la mărturia Poetului despre cum a răsărit în literatură din taina limbii române şi cum „rană pe rană în taină se vindecă”, continuând să detalieze despre mucenicia Poetului pe crucea suferinţei, ca astfel să ajungă la Ţară, eliberat de înstrăinare, sublimând nenorocul istoriei prin ridicarea în lumina celestă, ca reîntemeiere a lumii într-un prezent continuu.

„Eu continuu încă să vin, eu nu am ajuns”, scria Poetul.

Emoţionante au fost momentele lirice în interpretarea poetei Cosmina Pânca Moldovan, profesoară de religie, exprimând dorul Poetului pentru grâul curat al limbii române, aşezat şi acesta sub semnul Crucii, unde toate „reînfloresc”.

Au fost prezentate cărţile dedicate lui Grigore Vieru, apărute la Editura „Cezara„ din Târgu-Mureş, Alb de duminică – Grigore Vieru în memoria scriitorilor târgumureşeni, Dimensiuni critice, volum de critică literară, Cel care se apropie, volum de eseuri despre viaţa şi lirica lui Vieru, Metanii peste strigătul arborelui, versuri de Valentin Marica închinate lui Grigore Vieru.

Ca reper, rămâne volumul Alb de duminică fiind lansat la Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău, având alăturat şi CD-ul Alb de duminică, conţinând emisiunea realizată la Radio România Târgu-Mureş în ziua morţii Poetului, 18 ianuarie 2009.

O seară culturală, şi aceasta un „alb de duminică”, cu participarea unor distinşi oameni de cultură, scriitori, istorici, cadre universitare, jurnalişti, simţindu-l pe Omul Grigore Vieru ca pe un om viu, iar pe Poet ca pe cel, cum spunea Marin Soresscu, nepedepsit cu prăbuşirea.

Citește și