Concluziile unui studiu de peste 40 de ani pe 132.000 de adulţi
Dr. Diana Pop
Pentru mulţi dintre noi, dimineaţa începe cu o cană de cafea sau de ceai. Este un gest aproape reflex, un ritual al trezirii, simplu, aproape banal. Dar dincolo de energia pe care o oferă, ar putea acest obicei să aibă şi un rol în protejarea creierului?
Un amplu studiu observaţional, desfăşurat pe parcursul a peste patru decenii, aduce date liniştitoare pentru cei care consumă moderat cafeină. Cercetarea a analizat aproape 132.000 de adulţi sănătoşi, incluşi în două dintre cele mai importante cohorte americane de urmărire pe termen lung – Nurses’ Health Study şi Health Professionals Follow-up Study.
Participanţii au fost monitorizaţi între 1980 şi 2023, iar obiceiurile lor alimentare au fost corelate cu evoluţia funcţiei cognitive şi cu riscul de demenţă.
Primul lot a inclus peste 86.000 de femei, cu o vârstă medie de 46 de ani la momentul iniţial. Al doilea a cuprins peste 45.000 de bărbaţi, cu o vârstă medie de 54 de ani. În tot acest interval, cercetătorii au urmărit atent consumul de cafea cu cofeină, cafea decofeinizată şi ceai, precum şi eventualele modificări cognitive apărute în timp.
Rezultatele arată o asociere clară între consumul moderat de cafea cu cofeină sau ceai şi un risc mai redus de demenţă. Persoanele care au consumat cele mai mari cantităţi de cafea cu cofeină au avut un risc cu aproximativ 18% mai mic comparativ cu cele care au consumat cel mai puţin. În cazul ceaiului, diferenţa a fost de aproximativ 14%. Asocierea a fost mai evidentă la persoanele cu vârsta de până la 75 de ani. În schimb, cafeaua decofeinizată nu a oferit aceleaşi beneficii, sugerând că rolul central ar putea aparţine cofeinei.
Cercetătorii au identificat şi un interval considerat optim. Comparativ cu persoanele care nu au consumat deloc cafea sau ceai, cel mai mic risc de demenţă a fost observat la cei care au băut două până la trei ceşti de cafea cu cofeină sau una până la două ceşti de ceai pe zi. O ceaşcă a fost definită ca având 225 ml, iar acest consum echivalează cu aproximativ 300 mg de cafeină zilnic.
Este important de subliniat că studiul este observaţional. Cu alte cuvinte, el identifică asocieri, nu demonstrează o relaţie cauzală directă. Autorii înşişi precizează că nu recomandă persoanelor care nu consumă cafea să înceapă să o facă în scop preventiv. Mesajul este mai degrabă unul de reasigurare pentru cei care deja includ cafeaua sau ceaiul în rutina zilnică.
Din punct de vedere biologic, există câteva explicaţii posibile. Cofeina acţionează prin blocarea receptorilor de adenozină, ceea ce influenţează vigilenţa şi activitatea neuronală. Unele date experimentale sugerează că ar putea reduce inflamaţia cerebrală şi ar putea influenţa acumularea proteinelor implicate în patologia bolii Alzheimer. În cazul ceaiului, efectele antioxidante ale polifenolilor şi prezenţa L-teaninei ar putea contribui suplimentar la protecţia neuronală.
Totuşi, cafeaua nu este un scut magic împotriva declinului cognitiv. Sănătatea creierului rămâne rezultatul unei ecuaţii complexe, în care intră somnul de calitate, controlul tensiunii arteriale şi al glicemiei, activitatea fizică regulată, stimularea intelectuală şi menţinerea relaţiilor sociale. Cofeina poate face parte din acest tablou.
Într-o perioadă în care demenţa reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului, orice factor potenţial protector merită analizat cu atenţie, dar şi cu echilibru. O cană de cafea nu promite miracole. Poate însă, în contextul unui stil de viaţă sănătos, să contribuie discret la menţinerea clarităţii mentale.
Citește și