Dr. Diana Pop
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), medicul târgumureşean conf. dr. Horaţiu-Remus Moldovan, i-a răspuns ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, susţinând că adevărata reformă din sănătate nu înseamnă „spargerea monopolului CNAS”, ci asigurarea unei autonomii reale a sistemului de asigurări şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat marţi că „Spargerea monopolului CNAS nu înseamnă privatizarea sistemului de sănătate. (…) Includerea şi a altor asiguratori în sistemul de sănătate, fie că sunt publici, fie că sunt în regim public-privat, fie că sunt privaţi, dar fără profit, aşa cum sunt în alte state din Uniunea Europeană, nu înseamnă sub nicio formă privatizarea sistemului de sănătate.
Înseamnă dezvoltarea serviciilor de asigurări de sănătate şi, implicit, dezvoltarea sistemului, prin asigurarea mai multor opţiuni pe care oamenii le pot alege. Eu susţin în continuare că monopolul CNAS nu mai poate continua, pentru că un monopol, în orice sistem, nu doar în cel al asigurărilor de sănătate, nu duce la dezvoltarea unui sistem”.
Şeful CNAS susţine însă că „adevărata reformă din sănătate nu este „spargerea monopolului CNAS”, ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi”. Horaţiu Moldovan a declarat că „Nu mi-a plăcut niciodată să îmi contrazic public colegii, cu atât mai puţin pe cei cu care avem obiective şi realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spaţiul public idei periculoase pentru pacient.
Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienţii se confruntă cu birocraţie, timpi mari de aşteptare şi servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esenţială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”.
El este de părere că „Sistemul actual, bazat pe Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toţi pacienţii, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Este un sistem solidar, în care cei sănătoşi contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susţin accesul celor vulnerabili.
Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern”.
Şeful CNAS a prezentat şi două observaţii pe care le are legate de direcţia acestei reforme:
„Prima: transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social. Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populaţie.
Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Aşadar, nici „spargerea monopolului CNAS”, după cum nici spargerea monopolului Casei Naţionale de Pensii Publice, nu reprezintă, sub nicio formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecţie socială din România.
A doua observaţie: este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populaţiei.
Dar tocmai aici este locul concurenţei reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar şi universal, iar concurenţa poate apărea peste acest nivel, prin poliţe complementare, voluntare, servicii suplimentare şi pachete extinse.”
Şeful CNAS a mai transmis că introducerea mai multor case de asigurări de sănătate, inclusiv private, poate părea o soluţie atractivă, însă experienţa altor state arată că, fără reglementări stricte, există riscul selectării pacienţilor şi al apariţiei unor inegalităţi în accesul la servicii medicale.
Horaţiu Moldovan a avertizat că un sistem concurenţial poate genera costuri administrative mai mari şi presiuni economice care ar putea dezavantaja pacienţii cu afecţiuni cronice sau costisitoare.
Acesta a subliniat că problemele actuale ale sistemului nu sunt cauzate de existenţa unei singure case de asigurări, ci de lipsa digitalizării, birocraţia excesivă şi controlul insuficient al cheltuielilor.
În opinia sa, reforma ar trebui să vizeze creşterea autonomiei reale a CNAS, astfel încât instituţia să poată direcţiona fondurile către servicii eficiente, prevenţie şi unităţi medicale performante, în funcţie de nevoile pacienţilor.
Totodată, preşedintele CNAS consideră că un model mai sigur pentru România este menţinerea unui fond public solidar, completat de dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care să ofere opţiuni suplimentare fără a afecta accesul universal la serviciile medicale de bază.
Citeșe și

