Marius Paşcan
În ultimii 5 ani, România a trecut prin mai multe guvernări, fiecare contribuind diferit la nivelul actual al împrumuturilor şi îndatorării ţării. Perioada 2019–2025 a fost marcată de crize multiple, iar datoria publică a explodat cu peste 150%.
În 2020, România a intrat în criza pandemică cu un deficit bugetar deja ridicat, de 4,4% din PIB, lăsat moştenire de guvernarea Viorica Dăncilă (PSD). Aceasta majorase populist pensiile şi salariile bugetarilor, contrar oricărei prudenţe economice. Chiar şi atunci ţara noastră cheltuia mai mult decât producea.
Pandemia din 2020 a impus cheltuieli suplimentare de urgenţă, scheme de şomaj tehnic, sprijin medical, transferuri sociale. Toate acestea au împins deficitul bugetar la niveluri fără precedent. Împrumuturile din acel an au depăşit orice record anterior. Criza energetică din 2021–2022, declanşată parţial de războiul din Ucraina, a adăugat un supliment de presiune, forţând guvernele să subvenţioneze facturi şi să compenseze scumpirile.
Peste toate acestea, un element deosebit de grav (tipic demagogiei şi iresponsabilităţii politice), cheltuielile cu asistenţa socială, pensiile şi salariile bugetarilor au sporit populist, indiferent de ciclul economic. Cheltuielile bugetare cresc consecvent, fără o majorare semnificativă a veniturilor la bugetul de stat.
Un alt factor agravant suplimentar este colectarea fiscală slabă. România are venituri fiscale de doar 28,7% din PIB, faţă de o medie europeană de 40%, şi faţă de 37,5% în Polonia sau 35% în Cehia. Statul român colectează mai puţin, cheltuieşte mai mult şi acoperă diferenţa prin împrumuturi.
Guvernul Ludovic Orban (PNL) a gestionat debutul pandemiei şi a recurs la cele mai mari împrumuturi într-un singur an din istoria recentă. În 2020, sub Orban, datoria publică a crescut cu 126,3 miliarde lei. Practic, necesarul financiar generat de criza COVID (pentru sănătate, şomaj tehnic, stimulente economice) a împins România să se împrumute masiv atât intern, cât şi extern.
Datoria externă totală a urcat de la 106 mld. euro (la finele lui 2019) la 132 mld. euro la sfârşitul lui 2020. Un plus de 26 mld. euro în doar un an. A fost de departe cea mai abruptă creştere anuală a datoriei, justificată de caracterul excepţional al situaţiei sanitare.
Guvernul Florin Cîţu (PNL) a preluat conducerea după alegerile din decembrie 2020, într-un context de revenire economică parţială post-lockdown. Deşi deficitul bugetar a rămas mare, ritmul de îndatorare a fost mai ponderat, comparativ cu 2020.
În lunile de mandat ale premierului Cîţu (ianuarie – noiembrie 2021), datoria externă totală a crescut cu 7,2 miliarde euro (echivalentul a 36 mld. lei). La 1 ianuarie 2021, datoria publică totală era 499 mld. lei (47,7% PIB), iar în decembrie 2021 ajunsese 558 mld. lei (48,7% PIB). Deci guvernarea Cîţu a adăugat aproximativ 59 mld. lei datorie publică într-un an.
Guvernul Nicolae Ciucă (PNL) condus ţara din noiembrie 2021 până în iunie 2023. Această perioadă a fost marcată de şocul economic al războiului din Ucraina şi criza preţurilor la energie. Guvernarea Ciucă a continuat seria de deficite mari, pentru a sprijini populaţia şi economia în faţa scumpirilor (plafonarea preţurilor la energie, ajutoare sociale, cheltuieli de apărare sporite).
Ca urmare, datoria a urcat substanţial – de la 558 mld. lei în decembrie 2021, la 731,2 mld. lei în iunie 2023. În aproximativ un an şi jumătate de mandat, guvernul Ciucă a adăugat în jur de 173 mld. lei datorie (echivalent 35 mld. euro). Spre comparaţie, datoria externă totală a crescut şi ea, de la 139 mld. euro în toamna 2021 la peste 157 mld. euro în primăvara 2023. Creşterea datoriei sub guvernarea Ciucă a fost a doua ca amploare după 2020.
Guvernul Marcel Ciolacu (PSD) a preluat conducerea în iunie 2023 şi a gestionat bugetul până spre jumătatea lui 2025. Această guvernare a înregistrat o creştere masivă a datoriei publice, continuând trendul ascendent. Conform datelor BNR, guvernele conduse de Marcel Ciolacu (iunie 2023 – mai 2025) au împrumutat 44,4 miliarde euro (adică peste 222 mld. lei) de pe pieţele externe.
Este, în termeni absoluţi, cea mai mare sumă adăugată la datoria României de către o guvernare post-2019. Astfel, datoria publică totală a urcat de la 731 mld. lei (48,8% PIB), la preluarea mandatului, la circa 937 mld. lei (53,4% PIB) la sfârşitul lui 2024. Practic, aproape o cincime din întreaga datorie externă a României este responsabilitatea guvernării Ciolacu.
Această explozie a fost determinată de menţinerea deficitului foarte ridicat (5,7% din PIB în 2023, apoi 7–8% în 2024, conform execuţiilor bugetare) şi de costurile crescute cu dobânzile şi alte cheltuieli obligatorii. Guvernarea Ciolacu a depăşit pragul critic de datorie de 60% din PIB, creând premisele măsurilor dure de ajustare ce aveau să urmeze.
Instalată la începutul lui 2025 (după alegeri), actuala guvernare Ilie Bolojan (PNL) a moştenit o situaţie financiară precară, cu datoria publică foarte aproape de limita legală şi cu un deficit structural mare. Paradoxal, deşi noul guvern a venit cu un discurs de austeritate şi reformă, în primele sale luni datoria a continuat să crească substanţial.
Acoperea încă deficitul din bugetul adoptat anterior şi plătea dobânzile în creştere. Guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică doar din iulie până în noiembrie 2025, ducând datoria peste pragul de 60% din PIB. La final de noiembrie 2025, datoria totală a României era 1.121 mld. lei, faţă de 1.040 mld. lei la preluarea mandatului său (iunie 2025).
Trebuie menţionat că această creştere include şi împrumuturi pe termen scurt făcute pentru refinanţarea datoriei scadente. Guvernul Bolojan a început însă să aplice şi măsuri corective (reduceri de cheltuieli, majorări de venituri fiscale) menite să încetinească ritmul îndatorării pe viitor.
Cine a îndatorat cel mai mult România? Din cele de mai sus, reiese că toate guvernările recente au contribuit la creşterea datoriei, deşi în proporţii diferite. În termeni absoluţi, guvernarea Ciolacu (PSD) a crescut cel mai mult datoria cu peste 44 de miliarde euro extern şi 200 miliarde lei intern, un record negativ în materie de îndatorare.
Totodată, guvernarea Orban rămâne cea care a produs cel mai brusc salt anual al datoriei (2020), iar guvernarea Bolojan a împins datoria peste pragul critic, deşi pe o perioadă mai scurtă. Per total însă, povara datoriilor acumulate se întinde peste mai multe guverne şi reprezintă o problemă structurală, nu doar conjuncturală. România continuă să consume mai mult decât produce bugetar.
Cine răspunde, cine dă socoteală, cine plăteşte pentru această îndatorare a României?!
Cifrele de mai sus sunt din informaţii oficiale şi publice (Ministerul Finanţelor (MF)/Banca Naţională a României/Eurostat şi sinteze media care citează MF).
Citește și