Dr. Vasile Gurduza, medic specialist ortoped, Centrul Medical TopMed Târgu Mureş
Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc de la pacienţi, înainte de o protezare de şold sau de genunchi, este: „Oare cât va dura recuperarea?” În spatele acestei întrebări se ascund, de fapt, mai multe temeri – frica de a nu rămâne imobilizat, de a nu mai putea merge normal sau de a depinde de cei din jur pentru activităţile de zi cu zi.
Adevărul este că perioada de recuperare nu este nici atât de lungă, nici atât de grea cum şi-o imaginează majoritatea pacienţilor. Cu o pregătire corectă, o intervenţie realizată în condiţii moderne şi un program de recuperare personalizat, pacientul îşi poate relua activitatea obişnuită mult mai repede decât crede.
Recuperarea începe chiar din ziua operaţiei
Recuperarea nu începe acasă, ci imediat după operaţie, în spital. În primele ore postoperatorii, pacientul este monitorizat atent, iar durerea este controlată eficient prin tratamente moderne. Contrar aşteptărilor, în cele mai multe cazuri, pacientul este ridicat din pat chiar a doua zi.
Kinetoterapeutul îl ajută să se aşeze pe marginea patului, să facă primii paşi cu sprijin şi să înveţe poziţiile corecte care protejează articulaţia nouă. Mişcarea timpurie este esenţială – previne trombozele, accelerează circulaţia şi, paradoxal, reduce durerea. Cu cât pacientul se mobilizează mai repede, cu atât corpul se reobişnuieşte mai uşor cu mersul.
La Centrul Medical TopMed, pacienţii operaţi sunt însoţiţi pas cu pas de o echipă multidisciplinară – medic ortoped, anestezist, kinetoterapeut, fizioterapeut şi asistent medical – care ghidează fiecare etapă de recuperare, în funcţie de vârstă şi de starea generală de sănătate.
Primele săptămâni: răbdare şi consecvenţă
După externare, urmează perioada cea mai delicată: primele 4-6 săptămâni de adaptare. În acest interval, pacientul foloseşte de obicei un cadru sau o pereche de cârje pentru sprijin, învăţând treptat să îşi recapete încrederea în piciorul operat.
Durerea scade progresiv, iar mişcările devin mai fluide. Este important ca pacientul să respecte indicaţiile medicale: să nu urce brusc scări, să nu se aplece excesiv, să evite scaunele joase şi mişcările bruşte de rotaţie.
Fiecare exerciţiu de recuperare are un rol precis: tonifierea musculaturii, stabilizarea articulaţiei şi redobândirea echilibrului. Mersul zilnic, în doze moderate, este o formă excelentă de terapie.
Rolul kinetoterapiei: cheia succesului
Nici o proteză, oricât de performantă, nu poate înlocui exerciţiul şi răbdarea. Kinetoterapia este cea care face diferenţa între o recuperare rapidă şi una dificilă. Prin exerciţii ghidate, pacientul îşi recapătă tonusul, coordonarea şi siguranţa mişcării.
Exerciţiile încep uşor, cu mişcări de flexie şi extensie, şi progresează treptat. În cazurile de proteză de genunchi, accentul se pune pe recăpătarea unghiului complet de extensie şi pe îndoirea progresivă a genunchiului. Pentru proteza de şold, se insistă pe mişcările controlate de ridicare şi pe întărirea musculaturii fesierilor.
După aproximativ două luni, majoritatea pacienţilor pot merge fără sprijin, urca scări, conduce autoturismul şi desfăşura activităţile obişnuite. Evident, ritmul poate fi diferit – fiecare organism are propriul său „timp biologic” de refacere.
Factorii care influenţează durata recuperării
Durata recuperării depinde de mai mulţi factori: vârsta pacientului, greutatea corporală, starea generală de sănătate, tipul de proteză şi, mai ales, motivaţia personală. Un pacient care este activ, urmează indicaţiile medicului şi face exerciţiile zilnic, se recuperează de obicei mult mai repede decât unul care rămâne sedentar.
Un rol important îl are şi atitudinea mentală. Pacienţii optimişti, care au încredere în echipa medicală şi în propria capacitate de refacere, reuşesc să revină la o viaţă normală mai devreme. Frica, teama de mişcare sau gândul că „nu o să mai pot” pot întârzia procesul de vindecare.
Recuperarea completă: între 3 şi 6 luni
De regulă, recuperarea completă se încheie în aproximativ trei luni pentru proteza de şold şi în jur de şase luni pentru proteza de genunchi. La finalul acestei perioade, pacientul poate merge pe distanţe lungi, poate urca şi coborî scări fără ajutor şi poate desfăşura activităţi fizice moderate – grădinărit, plimbări, înot, ciclism uşor.
Este recomandat să fie evitate sporturile de impact (alergare, sărituri, schi), pentru a nu forţa articulaţia artificială. Proteza modernă permite o viaţă activă, dar trebuie respectată cu prudenţă.
Îngrijirea articulaţiei protezate
Odată terminată recuperarea, pacienţii trebuie să continue să-şi menţină tonusul prin mişcare. Greutatea corporală optimă este esenţială – fiecare kilogram în plus înseamnă presiune suplimentară asupra protezei.
Este important ca pacientul să meargă la controale periodice: la 6 luni, apoi anual. Radiografiile de control arată starea protezei şi calitatea osului din jur. O proteză bine întreţinută şi un stil de viaţă echilibrat pot asigura funcţionarea articulaţiei peste 20 de ani.
Speranţa înlocuieşte frica
Mulţi pacienţi vin la control după câteva luni şi spun cu un zâmbet larg: „Domnule doctor, am uitat că am proteză!”. Aceasta este, de fapt, cea mai frumoasă confirmare că medicina modernă face minuni atunci când pacientul şi medicul colaborează cu răbdare şi încredere.
Proteza articulară nu este un „sfârşit al mişcării”, ci un nou început. Cu perseverenţă, curaj şi o echipă medicală care ghidează fiecare pas, recuperarea devine o experienţă de redobândire a libertăţii.
La Centrul Medical TopMed, pacienţii beneficiază de intervenţii ortopedice moderne, proteze decontate prin Programul Naţional de Ortopedie, evaluări imagistice avansate şi programe personalizate de recuperare medicală, în baza contractului cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
Citește și