Trecutul are mereu ceva de spus. În cadrul acestei rubrici, redeschidem filele timpului şi aducem la lumină articole, reportaje şi fragmente din arhiva Cuvântul liber. De la Ardeal Nou, 1946, continuat apoi de primul cotidian românesc din judeţ, Steaua Roşie, până la Cuvântul Liber, din 1990 încoace.
Prin aceste materiale, redescoperim nu doar evenimentele şi oamenii care au marcat epoca, ci şi felul în care se scria, se gândea şi se trăia jurnalismul de odinioară.
Pe 23 august 1960 la Luduş judeţul Mureş se inaugura una dintre cele mai moderne fabrici de zahăr din Europa de Est. Muncitorii francezi care veniseră la montaj primiseră cinci blocuri cu câte 16 apartamente. Pentru viitorii muncitori români se construiseră opt blocuri a câte 32 de apartamente. În câmp se desfiinţaseră culturile de grâu şi porumb pentru şantierul propriu-zis al fabricii.
Francezii construiseră fabrica cu tehnologie de ultimă oră. Capacitatea de prelucrare era de 2.500 tone sfeclă pe zi. În anii de început sfecla se cultiva pe 16.000 de hectare în judeţele Alba Cluj Sălaj Hunedoara Satu Mare şi Mureş. Campaniile durau câte 120 de zile.
Ca urmare a industrializării Luduşul este declarat oraş. Din comună devine oraş cu toate beneficiile aferente acestei ridicări în grad administrativ. Fabrica devenise centrul economic al întregii zone.
În anii următori s-au realizat şi alte instalaţii şi s-au adus multe îmbunătăţiri ale procesului de producţie. Randamentele de extracţie a zahărului creşteau constant. În anii ’70 fabrica era una dintre cele mai performante din România.
În vremurile de glorie anii ’80 fabrica avea 1.200 de angajaţi. Avea o capacitate de prelucrare a sfeclei de 2.500 tone pe zi. Prelua sfeclă de zahăr din toate judeţele Ardealului. Producea anual peste 100.000 de tone de zahăr.
Iată un articol din Steaua Roşie, anul 1962, despre cum se derula activitatea la fabrică.
„Fabrica de zahăr din Luduş este una din importantele realizări ale puterii populare în regiunea noastră. Obiectiv construit relativ recent, secţiile fabricii sunt redotate cu o tehnică la un înalt nivel de mecanizare şi automatizare. Aceasta dă posibilitatea ca colectivul de muncă, al cărui nivel de pregătire şi de stăpânire a utilajelor şi instalaţiilor creşte continuu, să obţină lună de lună succese valoroase.
Este suficient să arătăm că în actuala campanie de fabricaţie, până la data de 30 octombrie, aici s-a prelucrat cu aproape 80.000 tone de sfeclă mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest fapt a atras după sine realizarea, pe aceeaşi perioadă, a unei producţii suplimentare de peste 4.800 tone de zahăr. Realizările de mai sus îşi au izvorul, aşa precum recunoaşte colectivul de muncitori, în creşterea necontenită a productivităţii muncii.
Folosind judicios, la capacitatea totală fiecare utilaj şi instalaţie, ridicând necontenit nivelul calificării profesionale al muncitorilor şi desfăşurând o însufleţită întrecere socialistă, acest indicator de plan cunoaşte importante creşteri. Prin fotografiile de faţă relatăm câteva instantanee din tehnica avansată şi despre rolul omului în dirijarea complexului proces tehnologic de fabricare a zahărului.
Fotografia din stânga ne înfăţişează puternicul pod rulant de la descărcarea sfeclei din vagoane. Dacă pentru descărcarea manuală a unui vagon sunt necesari 4 muncitori şi 90 de minute, cu ajutorul podului rulant această operaţie se face în numai 15 minute şi cu un singur om – macaragiul. Ca operator I la staţia de calificare lucrează şi utemistul Simion Şerban din fotografia din dreapta sus. Supraveghind cu rigurozitate procesul de producţie, ţinând legătura cu operatorii de la fazele anterioare şi următoare, se obţine o prelucrare ritmică şi de bună calitate a zemii.
Pentru saturarea zemii de zahăr se folosesc gazele rezultate din arderea pietrei de var. Conţinutul în bioxid de carbon al acestor gaze are o influenţă hotărâtoare asupra calităţii zahărului. De aceea proba de laborator a gazelor se face periodic şi cu toată atenţia. Aici l-am întâlnit pe priceputul laborant, utemistul Ilie Hotman, din fotografia din stânga sus executând determinarea conţinutului de bioxid de carbon.”
Text: M. BĂRDĂŞAN
Fotografii: C. SZÁSZ
Pagină realizată de Sanda Viţelar
Citește și