NOE Psihocenter a lansat, săptămâna aceasta, seria de evenimente PsihoMarți, un proiect care își propune ca, lunar, să abordeze câte o problemă socială actuală din perspectiva mai multor profesii – într-un mod accesibil, deschis și într-un spațiu sigur. Tema primei ediții a fost burnout-ul (epuizarea profesională).
În cadrul discuţiilor au fost abordate teme legate de modul de apariţie al acestuia, care sunt semnele de avertizare, ce putem face pentru noi înșine înainte de a ajunge la epuizare completă și la ce pași profesionali ne putem aștepta atunci când situația impune concediu medical.
Proiectul iniţiat de Noe Psihocenter îşi propune să aducă igiena mentală în faţa oamenilor într-un mod cât mai accesibil. „Noe Psihocenter este probabil cel mai mare centru privat de igienă mentală din Transilvania, cel puţin, dar eu cred că din toată ţara. Lucrăm cu 17 specialişti proprii şi 3 colaboratori. Anul trecut am avut peste 30.000 de consultaţii. Prin acest proiect noi încercăm să dăm ceva înapoi societăţii şi din acest motiv acest eveniment este şi unul caritabil”, a explicat Jakab István Attila, director Noe Psihocenter.
Experţii invitaţi în cadrul discuţiei de marţi seara au fost dr. Petruța Iușan, medic primar psihiatru, Ramona Siklodi, Chief Human Resources Officer – Lynx Solutions şi Andi Gherghe, actor și manager cultural, moderatorul evenimentului fiind Daniel Popescu, psiholog și psihoterapeut.
Burnoutul a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai discutate fenomene legate de sănătatea psihică și de mediul de muncă. Deși multă vreme a fost confundat cu simpla oboseală sau cu stresul cotidian, specialiștii îl descriu astăzi ca pe o formă de epuizare profundă provocată de stresul profesional cronic, care nu a fost gestionat eficient.
Burnoutul nu apare brusc, ci este rezultatul unui proces de acumulare. Burnoutul este legat în mod direct de condițiile de muncă și de modul în care acestea sunt gestionate. Acesta începe de multe ori cu semnale subtile: iritabilitate, dificultăți de concentrare, scăderea motivației sau tulburări de somn. Dacă aceste stări persistă și nu sunt gestionate, ele pot evolua către epuizare severă, anxietate sau depresie.
Una dintre marile lacune semnalate de specialiști este faptul că burnoutul nu are în prezent un cod de diagnostic medical recunoscut în sistemul de concedii medicale. Din acest motiv, medicii nu pot elibera concediu medical pe baza unui diagnostic explicit de burnout, iar amploarea reală a fenomenului este dificil de evaluat.
„Nu există niciun instrument care să măsoare acest fenomen și nici un cod de diagnostic. De aceea nu știm cu adevărat cât de mare este problema și cum evoluează”, au subliniat specialiștii în cadrul unei dezbateri dedicate sănătății mintale la locul de muncă.
Legea privind burnoutul, aproape de adoptare
Există însă semne că situația ar putea să se schimbe. O inițiativă legislativă privind recunoașterea burnoutului a fost votată recent de Senat și se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaților. Dacă va fi adoptată și promulgată, legea ar urma să intre în vigoare la scurt timp după publicarea în Monitorul Oficial.
Conform discuțiilor din jurul proiectului legislativ, Ministerul Muncii ar urma să aibă la dispoziție aproximativ 90 de zile pentru elaborarea unui ghid și a unor instrumente de evaluare a burnoutului, iar companiile ar avea la dispoziție aproximativ un an pentru implementarea măsurilor de prevenție.
Există deja cazuri câștigate în instanță
Chiar și în lipsa unei legislații clare, fenomenul începe să fie recunoscut și în instanțele din România. Un exemplu vine de la Cluj, unde o angajată din domeniul IT a obținut despăgubiri de aproximativ 9.000 de euro după ce a demonstrat că a ajuns la epuizare profesională din cauza condițiilor de muncă.
În acel caz, probele au inclus corespondența profesională primită în afara programului de lucru, presiunea constantă de a participa la activități profesionale după orele de muncă și evaluările negative primite pentru faptul că nu participa la aceste activități. De asemenea, au fost prezentate și documente medicale care arătau că persoana ajunsese într-o stare severă de epuizare și depresie.
Specialiștii spun că astfel de situații arată că prevenția este mult mai ieftină pentru companii decât eventualele despăgubiri sau pierderi generate de burnout.
Ce se poate face în prezent pentru concediul medical
În lipsa unui cod de diagnostic specific pentru burnout, medicii folosesc în prezent alte diagnostice psihiatrice recunoscute, pe baza simptomelor reale ale pacientului. Cele mai frecvente sunt tulburările de anxietate, neurastenia sau episoadele depresive. Aceste diagnostice permit eliberarea concediului medical, deoarece pacientul prezintă simptome reale care îndeplinesc criteriile medicale acceptate la nivel internațional.
Scopul concediului medical nu este însă o simplă pauză de la muncă, explică medicii, ci îndepărtarea temporară a persoanei de factorul de stres cronic care a dus la epuizare. Recuperarea implică de regulă mai multe componente: tratament medical, psihoterapie și schimbări în stilul de viață.
Specialiștii subliniază că epuizarea profesională afectează nu doar starea psihică, ci și echilibrul biologic al organismului. Stresul cronic produce modificări la nivelul neurotransmițătorilor și al sistemului hormonal, motiv pentru care recuperarea necesită timp.
Pe lângă tratamentul medical și psihoterapie, sunt recomandate și tehnici de recuperare a energiei, precum mindfulness, reconectarea cu activități care aduc bucurie și menținerea unei rețele de sprijin social.
Burnoutul nu este doar o problemă individuală, ci una care ține de modul în care este organizată munca în societatea modernă. Tocmai de aceea, specialiștii avertizează că recunoașterea legislativă și măsurile de prevenție sunt esențiale pentru a limita efectele unui fenomen aflat în creștere.
Citeşte şi: Conferința Obezitatea Pediatrică, o problemă de sănătate la nivel mondial
Sanda Viţelar