La mai bine de un deceniu de la prăbușirea sistemului centralizat de termoficare din Târgu Mureș, multe dintre clădirile fostelor centrale termice de cartier au rămas fără o destinație clară. Unele sunt abandonate, altele degradate, iar o parte au fost valorificate sau vândute în timp. 17 clădiri mai apar astăzi în datele Primăriei, din care 2 sunt deținute de privați.
Am solicitat Primăriei Târgu Mureș, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, informații punctuale despre aceste clădiri, adevărate monumente închinate ruginei și dezolării.
Potrivit unui răspunsului transmis publicației Cuvântul Liber, municipalitatea intenționează să transforme o parte dintre aceste spații în parcări, însă multe dintre proiecte se află încă în stadii incipiente.
Conform datelor furnizate de Primăria municipiului Târgu Mureș, în oraș au existat, în total, 40 de centrale termice care deserveau cartierele municipiului. În anii care au urmat prăbușirii sistemului centralizat de încălzire, o parte dintre aceste centrale au fost vândute, fie de compania Energomur – prin lichidator judiciar – fie chiar de municipalitate.
De asemenea, două dintre centrale sunt considerate centrale de bloc, iar situația lor juridică nu este încă reglementată, proprietarul fiind statul român. În prezent, în evidențele administrației locale mai apar 17 centrale termice, dintre care 15 se află în proprietatea municipiului Târgu Mureș, iar două aparțin unor proprietari privați.
Situația juridică a terenurilor pe care se află aceste clădiri nu este însă clarificată în toate cazurile. Pentru nouă dintre centrale terenul este înscris în proprietatea municipiului, în timp ce pentru șase dintre ele terenul aparține statului român, ceea ce complică eventualele proiecte de reconversie sau investițiile viitoare.
Valoarea totală de inventar a acestor clădiri depășește 11 milioane de lei, potrivit datelor transmise de municipalitate.
Cum a dispărut sistemul de termoficare
Situația actuală își are originea în criza sistemului de termoficare care, a început în perioada 2010-2011 și a culminat în anii 2012-2013, când operatorul de atunci a sistat furnizarea energiei termice pentru mii de abonați din municipiu. În acel moment, aproximativ 6.000 de locuințe mai erau conectate la sistemul centralizat.
Povestea Energomur, fostul furnizor de energie termică al municipiului Târgu Mureș, este una dintre cele mai grăitoare exemple despre cum un serviciu public esențial poate ajunge, în doar câțiva ani, de la un sistem centralizat care deservea zeci de mii de oameni la un colaps aproape total.
Primele semne serioase ale crizei au apărut în 2010, când societatea a început să acumuleze datorii tot mai mari către furnizorul de gaz, E.ON. În iulie 2010, furnizarea gazului metan către centralele termice din oraș a fost sistată, afectând aproximativ 24.000 de apartamente rămase în sistemul centralizat. Deși autoritățile locale de la acea vreme au susținut că s-au făcut plăți și s-au semnat convenții de reeşalonare a datoriilor, conflictul dintre Energomur, Primărie și furnizorul de gaz a continuat să se adâncească.
În paralel, sistemul începea să piardă masiv consumatori. Tot mai mulți locuitori ai orașului se debranșau și își instalau centrale proprii, pe fondul întreruperilor repetate și al incertitudinii privind furnizarea căldurii și apei calde. În toamna lui 2010, doar aproximativ 10.000 de locuitori mai depindeau de sistemul centralizat, iar multe centrale termice au fost oprite din cauza datoriilor acumulate.
Energomur încerca să recupereze datorii de milioane de lei de la populație, instituții și agenți economici, inclusiv prin intermediul unor firme specializate în recuperări. În același timp, autoritățile locale acuzau conducerea societății de management defectuos și de acumularea unor noi datorii într-un ritm alarmant.
Pentru a salva parțial sistemul, municipalitatea a decis concesionarea unei părți din serviciul de termoficare către o companie din Ungaria, care a preluat 15 centrale termice de cartier. Totuși, această măsură nu a reușit să stabilizeze situația societății Energomur.
La sfârșitul anului 2010, tensiunile au escaladat. Primăria Târgu Mureș a acuzat conducerea companiei de deturnarea unor fonduri destinate investițiilor, iar la începutul lui 2011 sindicatul societății a sesizat Poliția Economică privind dispariția unor utilaje din incinta companiei, în contextul intrării acesteia în insolvență. În ianuarie și februarie 2011 s-a decis disponibilizarea masivă a angajaților. Aproximativ 150 din cei aproape 200 de salariați ai Energomur au fost concediați, primind câte cinci salarii compensatorii. În total, peste o sută de persoane au rămas fără loc de muncă, marcând practic sfârșitul unei companii care, ani la rând, a asigurat încălzirea unei mari părți a orașului.
Procesul datoriilor către furnizorul de gaz s-a finalizat în perioada 2019-2020, aproape 4 milioane de euro avea de plătit Primăria către E On, în contul datoriei fostei companii de termoficare a orașului, Energomur, pe care a garantat-o.
Planuri pentru parcări
Revenind în prezent, Primăria Târgu Mureș a adoptat în ultimii ani mai multe hotărâri de Consiliu Local prin care se încearcă valorificarea acestor spații.
Cea mai frecventă soluție propusă este transformarea fostelor centrale termice în parcări supraterane sau supraetajate, în ideea de a răspunde deficitului de locuri de parcare din cartierele municipiului.
Printre proiectele menționate de municipalitate se numără realizarea unei parcări supraetajate în zona străzilor Ceahlău – Lămâiței, precum și modificarea și extinderea fostei centrale termice de pe strada Parângului nr. 25, pentru a fi transformată într-o parcare supraetajată.
De asemenea, există proiecte pentru construirea unor parcări supraterane cu regim de înălțime P+4 pe mai multe amplasamente din oraș, inclusiv pe strada Reșița nr. 10, strada Cugir nr. 5 și pe bulevardul 1 Decembrie 1918, la numerele 195 și 233.
Aceste proiecte ar urma să utilizeze terenurile sau clădirile fostelor centrale termice, transformând spații care astăzi sunt în mare parte nefolosite în infrastructură utilă pentru locuitorii cartierelor.
Citeşte şi: Patru proiecte pentru parcări supraterane în Tudor și Mureșeni
Redăm din răspunsul transmis de Primăria Târgu Mureș:
Punctul 4 din document:
„Municipiul a promovat o serie de hotărâri de consiliu local în vederea valorificării acestor clădiri, cum ar fi:
HCL nr. 275/2023 privind aprobarea documentației tehnico-economice faza SF, indicatorilor tehnico-economici, inclusiv anexa privind descrierea investiției, pentru proiectul: „Construire parcare supraetajată în zona str. Ceahlău – str. Lămâiței”.
HCL nr. 267/2025 privind aprobarea documentației tehnico-economice faza D.A.L.I., împreună cu devizul general și indicatorii tehnico-economici, inclusiv anexa privind descrierea investiției, pentru proiectul: „Modificare, extindere și schimbare de destinație centrală termică de cartier în parcare supraetajată, str. Parângului nr. 25”.
HCL nr. 264/2025 privind demararea procedurilor în vederea realizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Parcare supraterană P+4 pe str. Reșița nr. 10”, în municipiul Târgu Mureș.
HCL nr. 263/2025 privind demararea procedurilor în vederea realizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Parcare supraterană P+4 pe str. Cugir nr. 5”, în municipiul Târgu Mureș.
HCL nr. 262/2025 privind demararea procedurilor în vederea realizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Parcare supraterană P+4 pe Bld. 1 Decembrie 1918 nr. 233”, în municipiul Târgu Mureș.
HCL nr. 261/2025 privind demararea procedurilor în vederea realizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Parcare supraterană P+4 pe Bld. 1 Decembrie 1918 nr. 195”, în municipiul Târgu Mureș.”
De la planuri la realitate
Problema locurilor de parcare este una dintre cele mai frecvente nemulțumiri ale locuitorilor din cartierele municipiului. În multe zone, numărul autoturismelor a crescut semnificativ în ultimii ani, în timp ce infrastructura de parcare a rămas, în mare parte, aceeași. În acest context, terenurile ocupate de fostele centrale termice ar putea reprezenta o resursă importantă pentru dezvoltarea unor parcări moderne.
Totuși, în multe cazuri, proiectele anunțate de municipalitate nu au trecut încă de faza de documentații tehnice, studii sau hotărâri de Consiliu Local. Procedurile administrative, clarificarea situației juridice a unor terenuri și costurile investițiilor pot întârzia punerea lor în practică. De asemenea, experiența ultimilor ani arată că între momentul anunțării unui proiect și realizarea efectivă a investiției poate trece o perioadă semnificativă de timp.
Sanda Viţelar
Urmăreşte şi: