În centrul Târgu Mureșului există o clădire care nu este doar o instituție publică. Este o pagină de istorie. Este martorul a peste două secole de justiție, de administrație și de viață intelectuală în Transilvania, este clădirea Tribunalului Mureș.
Astăzi, însă, acest monument istoric se află într-o situație alarmantă. După ani de lucrări blocate, schimbări de executanți și proceduri administrative, clădirea se degradează. Iar riscul nu mai este doar întârzierea unui proiect, ci pierderea unei părți din patrimoniul orașului.
Puțini își mai amintesc astăzi că acest imobil a avut un rol fundamental în istoria juridică a regiunii. Clădirea actualului Tribunal Mureș găzduia Tabula Regia Judiciara, adică tribunalul suprem al Transilvaniei, cea mai înaltă instanță de judecată a provinciei până spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Instituția a fost mutată la Târgu Mureș în anul 1754, prin ordinul împărătesei Maria Tereza, transformând orașul într-un adevărat centru juridic al Transilvaniei.
Clădirea în care funcționează astăzi Tribunalul Mureș a fost ridicată în 1789 ca reședință nobiliară de iarnă pentru familia Kendeffy, în stil baroc cu influențe renascentiste. Ulterior, în 1826, edificiul a fost cumpărat de Tabla Regească și transformat în sediul acestei importante instituții juridice. Prima ședință a instanței supreme a Transilvaniei în noul sediu a avut loc în 1827, eveniment consemnat și astăzi pe o placă comemorativă din interiorul clădirii.
Mai mult decât atât, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848, în această instituție au activat ca funcționari tineri care aveau să devină figuri importante ale istoriei românești, printre care Avram Iancu și Alexandru Papiu-Ilarian.
Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o clădire administrativă oarecare. Vorbim despre locul în care, timp de generații, s-au decis destinele juridice ale întregii provincii.
Cu atât mai grav este faptul că această clădire istorică se degradează în timp ce ar trebui să fie restaurată. După mai bine de șase ani de blocaje administrative, lucrările se află încă într-un punct critic, iar starea imobilului este descrisă drept „dezastruoasă”. Inundații în subsol, lucrări executate necorespunzător și o expertiză care trebuie să stabilească ce s-a făcut corect și ce trebuie refăcut – toate acestea sunt simptomele unui proiect care a scăpat de sub control. Iar fiecare an de întârziere înseamnă o degradare în plus pentru o clădire de peste două secole.
Istoria orașelor nu se pierde într-un incendiu spectaculos sau într-o demolare bruscă. De cele mai multe ori se pierde lent, prin amânări, prin proceduri administrative și prin lipsa unei responsabilități clare. Exact asta pare să se întâmple astăzi cu clădirea Tribunalului Mureș. Orașul care a fost cândva capitala justiției din Transilvania riscă să își lase una dintre cele mai importante clădiri istorice să se degradeze în timp ce instituțiile își pasează responsabilitățile.
Expertiza tehnică anunțată ar putea debloca lucrările. Dar ea trebuie să fie mai mult decât un document tehnic. Trebuie să fie momentul în care se stabilesc clar responsabilități, se corectează greșelile și se repune proiectul pe un drum real.
Ceea ce se întâmplă astăzi cu clădirea Tribunalului Mureș este, din păcate, un scenariu familiar în multe proiecte publice din România. Patrimoniul nu este distrus neapărat prin neglijență directă, ci prin proceduri interminabile, contracte defectuoase și responsabilități care se pierd între instituții.
Instanțele nu sunt parte contractantă în proiect, ci doar beneficiari finali. Deciziile se iau în altă parte, între executanți, instituții centrale și structuri administrative. Iar între aceste mecanisme birocratice, timpul trece.
Citeşte şi: Lucrările la Tribunalul Mureş, în punct critic: expertiza tehnică va stabili stadiul real al șantierului
Expertiza tehnică anunțată ar putea reprezenta punctul de pornire pentru reluarea lucrărilor. Dar ea nu trebuie să fie doar un document tehnic. Trebuie să devină și momentul adevărului: cine răspunde pentru degradarea clădirii? Ce lucrări au fost executate necorespunzător? Cine plătește pentru ele?
Clădirea Tribunalului Mureș nu trebuie să devină încă un exemplu de patrimoniu pierdut. Dar pentru asta nu mai este suficientă o nouă expertiză. Este nevoie de decizii rapide, de responsabilitate clară și, mai ales, de voința reală de a salva ceea ce încă poate fi salvat.
Sanda Viţelar