Un cimitir din perioada de început a Epocii Romane, cu circa 30 de morminte şi o groapă comună, în care se aflau în jur de 20 de copii, a fost descoperit în zona unei viitoare balastiere din comuna Cristeşti, în proximitatea aşezării romane.
„Cu prilejul amenajării terenului pentru o viitoare exploatare de balast am încheiat un contract de cercetare arheologică preventivă, obligatoriu în cazul în care aceste investiţii au loc pe un sit arheologic reperat şi cunoscut (…). Suprafaţa este imensă şi rar ni se oferă o asemenea ocazie de a cerceta cinci hectare dintr-un sit. Ne aşteptam ca, în funcţie de celelalte cercetări din anii precedenţi, să găsim alte elemente ale aşezării romane de la Cristeşti, care deja este bine cunoscută, atât la nivel de muzeu, cât şi în istoriografia de specialitate.
Spre surprinderea noastră, în partea aceasta din spate au apărut aproximativ, până în momentul de faţă, 30 de morminte, unele cu inventar suficient de bogat pentru o populaţie de nivel mediu, constând din vase de sticlă, monede, obiecte de podoabă şi opaiţe. La o analiză preliminară putem spune că din cele 10 morminte care într-adevăr au fost cercetate integral până în momentul de faţă, două aparţin unor adulţi şi şapte de copii”, a declarat presei şefa Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic.
Suprafaţa cercetată este formată din două loturi, iar în locul din stânga a fost descoperită inclusiv o groapă comună în care au fost identificate aproximativ 20 de schelete de copii.
„Putem bănui, ca şi în celelalte cazuri pe care le-am mai întâlnit în Dacia şi în Imperiul Roman, că a existat la un moment dat, probabil, spre începutul înfiinţării acestei aşezări, o epidemie în care copiii au murit în număr foarte mare. Avem şi morminte de înhumaţie şi două morminte de incineraţie, în care oasele erau arse, incinerate şi depuse într-un vas. Acest tip de înmormântări, în schimb, sunt practicate la o adâncime mult mai redusă, am întâlnit chiar la 30 cm de la nivelul actual de călcare, ceea ce înseamnă că în timp, cu ocazia lucrărilor agricole, multe dintre acestea s-au distrus. Pe lângă datarea largă pentru epoca romană, secol II-III, putem spune pe baza descoperirii a unei monede aparţinând împărătesei Faustina, soţia lui Antoninus Pius, monedă emisă în 114 după Hristos, că e epoca de început a provinciei. Avem de-a face cu un cimitir”, a subliniat Nicoleta Man.
Arheologul a precizat că cimitirul descoperit la Cristeşti este o premieră pentru judeţul Mureş, deoarece la castrele cunoscute, cum ar fi Brâncoveneşti sau Călugăreni, spre exemplu, nu se cunoaşte cimitirul.
Arheologul Bereczki Sandor de la Muzeu Judeţean Mureş, membru în colectivul de cercetare de la Cristeşti, consideră că situl este unul interesant din punct de vedere arheologic, având în vedere că s-a reuşit să se descopere o parte din cimitirul din epoca romană, cât şi câteva gropi aferente aşezării aceleiaşi epoci.
„Prin urmare, da, este foarte interesant arheologic, este interesant să încercăm reconstituirea acelor vremuri de acum 2.000 de ani, modul de viaţă şi mai ales mentalul spiritual, adică cum se gândeau la viaţa de apoi, cum îşi îngropau morţii, cu ce inventar sau, uneori, în gropi comune. Fiecare sit în sine este o provocare, încercăm să înţelegem şi în încercăm să-l transpunem într-un ansamblu mai larg. Noi ne aflăm într-un imperiu care ţinea din Marea Britanie până în Palestina şi ne aflăm undeva la mijlocul acestuia, cu un peisaj absolut specific, diferit de ce am întâmpina în alte locuri şi atunci trebuie să ne gândim la aceşti romani acum 2.000 de ani, cum au văzut aceste locuri şi cum s-au adaptat ei, de exemplu, peisajului şi aşa mai departe”, a afirmat Bereczki Sandor.
Citeşte şi: UMFST G.E. Palade: 674 de milioane de lei, investiții care schimbă complet jocul în Târgu Mureș
Cimitirul roman este amplasat în apropierea gării vechi din Cristeşti, în proximitatea Combinatului Azomureş şi a râului Mureş.
Alex Corin
Urmăreşte şi: