Dr. Diana Pop
Un nou studiu general referitor la prevenţia în sănătate în România a fost realizată sub coordonarea Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „G.E. Palade” din Târgu Mureş, în cadrul unui proiect al Hubului de Inovaţie în Sănătate, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane, şi oferă o imagine clară asupra modului în care românii se raportează, în realitate, la prevenţia medicală.
Deşi la nivel declarativ prevenţia este considerată importantă, comportamentul concret arată contrariul, aceasta rămânând, în multe cazuri, mai degrabă un concept teoretic decât o practică integrată în viaţa de zi cu zi.
Potrivit datelor studiului, majoritatea respondenţilor asociază prevenţia în principal cu efectuarea de analize şi investigaţii medicale, iar aproximativ 70% declară că au realizat astfel de teste sau screening-uri în ultimii doi ani. În acelaşi timp, 43% dintre participanţi au mers la control stomatologic de rutină, însă alte forme de prevenţie rămân semnificativ mai puţin utilizate.
Astfel, vaccinarea este menţionată de doar 23% dintre respondenţi, iar evaluările psihologice sunt realizate de numai 15% dintre aceştia, ceea ce indică o abordare limitată a prevenţiei, concentrată mai ales pe dimensiunea medicală clasică şi mai puţin pe sănătatea holistică.
În acelaşi timp, un procent de 12% dintre participanţii la studiu afirmă că nu au beneficiat de niciun serviciu de prevenţie în ultimii doi ani, ceea ce ridică semne de întrebare asupra accesului şi asupra nivelului de conştientizare a importanţei acestor servicii.
Accesul la prevenţie rămâne, de altfel, o problemă semnificativă pentru o parte importantă a populaţiei, aproape trei din zece persoane declarând că întâmpină dificultăţi în utilizarea serviciilor medicale preventive. Printre principalele obstacole invocate se numără costurile ridicate ale serviciilor medicale, menţionate de 51% dintre respondenţi, timpii mari de aşteptare pentru programări, semnalaţi de 48%, dar şi procedurile percepute ca fiind complicate, menţionate de acelaşi procent.
Diferenţele între mediul urban şi cel rural sunt, de asemenea, evidente, utilizarea serviciilor preventive fiind mai frecventă în oraşe, unde infrastructura medicală este percepută ca fiind mai accesibilă, în timp ce în mediul rural accesul rămâne limitat.
În ceea ce priveşte sursele de informare, studiul arată că 79% dintre români apelează în primul rând la Google pentru informaţii medicale, iar utilizarea instrumentelor bazate pe inteligenţă artificială este în creştere, semn că modul în care populaţia se informează în domeniul sănătăţii este într-o continuă transformare.
Cu toate acestea, medicul de familie rămâne principala sursă de încredere pentru confirmarea informaţiilor şi pentru orientarea în sistemul medical, păstrând un rol esenţial în ghidarea pacientului.
Concluzia studiului este clară: deşi prevenţia este recunoscută ca fiind importantă, ea nu este încă integrată în mod real în comportamentul cotidian al populaţiei, iar barierele de acces, alături de lipsa unor obiceiuri consolidate, continuă să limiteze impactul acesteia asupra stării de sănătate a românilor.
Citește și