Un fenomen îngrijorător începe să prindă contur în agricultura românească: tot mai mulți fermieri aleg, în mod conștient, să nu mai lucreze terenurile, din cauza costurilor ridicate, în special al motorinei. Situația a fost analizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care avertizează asupra unei schimbări structurale în sector.
„Nu mai pot să bag 1.300–1.800 lei pe hectar într-o lucrare care nu se mai întoarce”, este realitatea economică invocată de fermieri, în condițiile în care prețul motorinei se apropie de 10 lei/litru.
Potrivit estimărilor prezentate, între 10% și 30% din suprafața lucrată în primăvara anului trecut ar putea rămâne nelucrată în 2026. În același timp, lucrările agricole clasice – arat, discuit, însămânțat – nu dispar, dar sunt reduse la minimum, într-un model descris drept „agricultură de compromis”.
Analiza integrală poate fi citită aici.
Dacă în mod tradițional arătura era o etapă standard în agricultură, în acest an devine o decizie strict financiară. Costurile ridicate transformă această lucrare într-una dintre primele eliminate din lanțul tehnologic.
Datele arată că: 70–75% din arături se vor face în martie, 10–15% în prima parte din aprilie, sub 5% după 15 aprilie şi până la 30% din teren ar putea rămâne complet nelucrat.
„Nu este o problemă de cunoștințe sau de voință, ci una de bani. Decizia nu mai este tehnică, este financiară”, subliniază Chisăliță.
România nu se îndreaptă spre un colaps agricol, însă reducerea lucrărilor vine cu efecte în lanț. Producția vegetală ar putea scădea cu 1–4% în condiții normale, dar pierderile pot ajunge la peste 15% în cazul unei secete. Mai grav, unele terenuri deja arate riscă să fie abandonate sau să nu mai fie însămânțate ori tratate, ceea ce amplifică incertitudinea producției.
Specialiștii atrag atenția că România nu va intra într-o criză alimentară clasică, însă se conturează o „criză de acces” la alimente. Creșterile de preț estimate până la finalul anului includ: ulei: +20–40%, carne: +15–30%, pâine: +10–25% şi legume: +15–35%.
În aceste condiții, cheltuiala medie lunară pentru alimente ar putea crește de la 1.553 lei la aproximativ 1.700–1.840 lei pe gospodărie, iar pentru o familie de patru persoane ar putea ajunge la 2.550–2.760 lei.
Deși agricultura reprezintă doar aproximativ 2,5% din PIB, efectele economice sunt resimțite direct de fermieri. Pierderile estimate variază între 1 și 2,3 miliarde de lei, în funcție de evoluția prețului motorinei. „PIB-ul nu măsoară stresul fermierului și lipsa de lichiditate. Acolo este problema reală”, explică președintele AEI.
Citeşte şi: Mureșul în 2025: creștere în agricultură și turism
Analiza indică o transformare profundă: agricultura românească trece de la un model intensiv, bazat pe lucrări complete, la unul defensiv, orientat spre reducerea costurilor.
„România nu se confruntă cu o criză de producție, ci cu o erodare lentă a capacității de a produce eficient. Nu vom rămâne fără mâncare, dar vom produce mai riscant și vom plăti mai mult”, avertizează Dumitru Chisăliță. Specialiștii subliniază că, în lipsa unor soluții pentru susținerea fermierilor, efectele cumulate ale costurilor ridicate și ale factorilor climatici pot transforma această ajustare într-un șoc agricol în anii următori.
Sanda Viţelar
Urmăreşte şi: