Deși venirea pe lume a unui copil este frecvent descrisă ca unul dintre cele mai fericite momente din viața unei femei, datele clinice indică faptul că aproximativ 10–15% dintre mamele recente se confruntă cu depresie postnatală. Specialiștii de la Salvați Copiii România atrag atenția asupra necesității de a urmări atent sănătatea mintală după naștere și de a face o distincție clară între stările de tristețe temporare și o tulburare clinică propriu-zisă. Potrivit unui studiu realizat de organizație, nașterea prematură, care se înregistrează în jur de 10% din cazuri, constituie un factor suplimentar de risc emoțional. Având în vedere frecvența crescută a problemelor psihice în perioada postpartum și efectele acestora asupra mamei și dezvoltării copilului, Salvați Copiii România susține integrarea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul oferit de maternități.
Citește și: https://www.cuvantul-liber.ro/551077/topmed-astmul-la-varstnici/
„În cei 16 ani de când mergem în maternități și secții de neonatologie, în comunități, pentru a putea interveni cât mai rapid acolo unde este nevoie, programul de combatere a mortalității infantile s-a dezvoltat tot mai mult. Am înțeles cât de important este ca mama să fie susținută psiho-emoțional, mai ales acolo unde vorbim despre nașterea prematură, care înseamnă și multă anxietate. Depresia postnatală este o problemă de sănătate emoțională și nu trebuie minimalizată. Consecințele ei sunt grave și pot afecta atât mama, cât și nou-născutul”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Impactul depresiei postpartum asupra copilului
Primele luni de viață sunt esențiale pentru dezvoltarea creierului, iar starea emoțională a mamei poate avea efecte indirecte asupra copilului. Specialiștii avertizează că depresia postpartum poate îngreuna formarea unei relații de atașament sănătoase, întrucât mama poate răspunde mai greu, sau mai puțin empatic, nevoilor bebelușului. De asemenea, cercetările indică faptul că cei mici pot înregistra întârzieri în dezvoltarea limbajului și a abilităților cognitive. Pe termen lung, impactul se poate reflecta și în plan emoțional și comportamental: copiii pot deveni mai vulnerabili la anxietate, tulburări de tip ADHD sau dificultăți în gestionarea propriilor emoții.
„Depresia postpartum nu este doar o perioadă dificilă de „tristețe după naștere”, dacă rămâne netratată, ea poate lăsa urme profunde atât asupra mamei, cât și asupra copilului și a întregii familii. Este o afecțiune medicală serioasă, nu o dovadă de slăbiciune, iar înțelegerea efectelor sale pe termen lung este primul pas spre vindecare”, subliniază Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România.
Pentru a demara un program pilot de susținere emoțională care să fie adaptat nevoilor mamelor, Organizația Salvați Copiii a realizat o cercetare calitativă în rândul mamelor internate în secțiile de specialitate din cadrul Maternității Polizu.
Potrivit statisticilor Salvați Copiii, datele centralizate în urma studiului scot la iveală o serie de realități îngrijorătoare din maternitățile din România. Astfel, peste jumătate dintre participante (56%) au născut prematur, situație care implică, de cele mai multe ori, spitalizări mai îndelungate: 74% dintre aceste mame au fost internate cel puțin două săptămâni. La momentul realizării interviurilor, doar 37% dintre nou-născuți se aflau în același salon cu mama, în timp ce 34% erau internați separat, iar 29% se găseau în secțiile de terapie intensivă. În cazul copiilor prematuri, durata spitalizării este considerabil mai mare: 76% dintre aceștia rămân internați peste 20 de zile, iar aproape o treime depășesc chiar 140 de zile de îngrijire medicală.
Impactul emoțional asupra mamelor este semnificativ. Cele care au născut prematur declară, într-o măsură mai mare, că s-au simțit în ultima săptămână îngrijorate, stresate, deprimate sau speriate, comparativ cu mamele copiilor născuți la termen. Totodată, nevoia de sprijin psihologic este mai accentuată în rândul acestora: 64% spun că ar fi avut nevoie să discute cu un psiholog, față de 42% în cazul celorlalte mame.
Cu toate acestea, accesul la servicii de suport rămâne extrem de limitat. Doar 5% dintre respondente afirmă că beneficiază de consiliere individuală în spital, iar aproximativ 1% menționează existența unor grupuri de suport sau a terapiei de cuplu ori familie. Mai mult, 80% dintre participante nici măcar nu știu dacă astfel de servicii sunt disponibile. Întrebate ce ar putea îmbunătăți confortul psihologic în perioada spitalizării, cele mai multe mame (43%) indică nevoia de consiliere psihologică, urmată de condiții mai bune în unitățile medicale (13%). Aproape două din zece respondente nu au reușit însă să identifice o soluție clară în acest sens.
În acest context, Organizația Salvați Copiii România, în parteneriat cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, a organizat o masă rotundă dedicată sănătății emoționale a mamelor, ca spațiu de dialog între specialiști din domeniul medical, psihologic și social. Evenimentul a adus în prim-plan provocările emoționale majore cu care se confruntă mamele de prematuri, de la anxietate și incertitudine până la simptome de stres post-traumatic, frecvent întâlnite în această perioadă.
Diana Cărburean