Fermierul bihorean Florin Ciurdariu, care a emis această idee, e conştient de dificultatea materializării ei, agricultorii români sunt risipiţi în întreaga ţară şi doar unii fac parte din anumite asociaţii profesionale.
În principiu, ideea, chiar dacă nefezabilă, dar susţinută de mulţi producători agricoli, reflectă o stare de spirit a agriculturii româneşti, lovită de criza economică. Între timp, se pare că, în pofida trecerii în şomaj a majorităţii angajaţilor combinatului chimic, discuţiile dintre deţinătorii Azomureş şi stat, prin Romgaz, nu au încetat.
Nu ştim să fim uniţi….
Agricultorul Florin Ciurdariu a declarat pentru ziarul Cuvântul liber că ideal ar fi ca agricultorii români să facă front comun… „să vedem cât costă tranzacţia asta, pentru că împreună cu Azomureşul este şi Chimpex din portul Constanţa, care joacă un rol important în economia naţională. Atunci se poate face un lucru extraordinar!”, crede Florin Ciurdariu, care a recunoscut că nu a primit niciun semnal de susţinere de la colegii de breaslă.
„Când e vorba de unitate, toţi întoarcem spatele şi plecăm… Dar am făcut un mic calcul, la Ministerul Agriculturii, prin APIA, subvenţia pe anul trecut încă nu a fost plătită. Iar dacă luăm de la fiecare fermier 10% din suma de la APIA, sunt nişte bani care merg către Azomureş, statul român pune la dispoziţie gazul, energia electrică, se pot găsi formule, doar să vrem. Ar fi o sumă suficient de mare cât să se plătească Azomureşul, să înceapă producţia”, crede fermierul bihorean.
Schemă de stat pentru susţinerea Azomureşului
În principiu, ideea nu e rea, susţine purtătorul de cuvânt al Clubul Fermierilor Români, Bogdan Chiripuci, şi ea reflectă presiunea foarte mare pe care o resimt fermierii încă de prin 2021-2022, dovadă că nu au bani suficienţi să-şi achiziţioneze îngrăşămintele necesare pentru campania din acest an:
„Discutăm despre faptul că peste 60% din fermieri nu şi-au achiziţionat îngrăşămintele necesare. Sunt situaţii foarte grave, într-o perspectivă a normalităţii cu care ne-am obişnuit în urmă cu 5-10 ani de zile. Prevăd că va scădea tot mai mult preţul de valorificare la cereale, similar anilor 2016-2018, iar scumpirea carburantului îl va obliga pe fermier să nu lucreze tot mai mult pământ, lăsându-l pârloagă”, estimează Bogdan Chiripuci.
Totuşi, reprezentantul Clubul Fermierilor Români face un anunţ dătător de speranţe: „Săptămâna trecută a fost lansată o schemă de stat pentru susţinerea Azomureşului în Parlamentul României. Aşteptăm ca procedurile şi normele să intre în aplicare în cât mai scurt timp, iar comercializarea îngrăşămintelor să poată fi realizată către fermieri cât mai facil şi mai urgent, la preţuri competitive”, a declarat Bogdan Chiripuci.
Citeşte şi: Azomureș cere Primăriei Târgu Mureș să renunțe la majorarea de 100% a impozitului pe clădiri
Calitatea îngrăşămintelor Azomureş, printre cea mai înaltă din Europa
Fermierul luduşean Dorel Istrate speră că, în cele din urmă, negocierile dintre Romgaz şi Ameropa să se încheie prin achiziţionarea Azomureş, fiindcă fermierii nu sunt capabili, la nivel naţional, să se asocieze, nu au făcut-o nici măcar în cazul fabricii de zahăr din Luduş:
„Calitatea îngrăşămintelor e foarte bună, spre deosebire de produsele ce vin din Orientul Mijlociu, care sunt şi mai scumpe. Păi n-am fost capabili să ne adunăm să cumpărăm Fabrica de zahăr de la Luduş”, a arătat Dorel Istrate, care apreciază că ideea asocierii mai multor fermieri spre achiziţionarea Combinatului chimic de la Târgu Mureş e una naivă: „Ideea asta e fantezistă. Intenţia e bună, dar foarte naivă. Problema e că, în primul rând, noi fermierii, având o prejudecată legată de fostele cooperative agricole de producţie, nu am reuşit să ne asociem aici, la nivel local, darminte naţional”, concluzionează Dorel Istrate.
Intermediarilor, care importă îngrăşăminte, nu le convine menţinerea Azomureş
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, mai spune că, în ultimii ani, Azomureş doar cumpără uree şi îngrăşăminte vrac de prin Africa de Nord, o ambalează şi o vinde. Însă marea problemă o constituie „băieţii deştepţi” din domeniu: „Sunt marii importatori de îngrăşăminte care câştigă sume enorme – pentru că în portul Constanţa marfa vine cu 140-160 de euro tona, iar la fermier ajunge la 6-700 euro.
E clar că lobbyul lor influenţează deciziile la nivel înalt. Ei ar pierde extrem de mult, dacă Azomureşul ar începe să producă din nou!”, susţine Laurenţiu Baciu. Acesta mai precizează că, în ultima vreme, preţul la îngrăşăminte a crescut cu până la 50 la sută – se vinde numai din stocuri -, iar în portul Constanţa, de câteva luni, nu a mai intrat un metru cub de îngrăşământ: „În ţările de unde importăm, nimic nu s-a scumpit, nici gazul, nici materia primă şi nici îngrăşămintele. Ele sunt şi producătoare de gaz, nu au nicio treabă”, conchide preşedintele LAPAR.
El aminteşte că, în comunism, având o multitudine de industrii, România consuma anual 38 de miliarde de metri cubi, în timp ce acum consumăm doar opt miliarde, majoritatea fiind consumatori casnici. Deci criza de gaz a României nu se susţine, mai ales că de la anul e foarte posibil să pornească şi producţia de la Marea Neagră a Neptun Deep.
Acesta este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din sectorul românesc al Mării Negre, dezvoltat de OMB Petrom şi Romgaz. Cu investiţii de până la 4 miliarde de euro, proiectul vizează producţia a aproximativ 100 miliarde mc de gaze, asigurând independenţa energetică a României şi poziţionarea ei ca cel mai mare producător de gaze din UE.
Valeriu Russu
Urmăreşte şi: