Municipiul Târgu Mureș propune spre aprobare o serie de proiecte de hotărâre care vizează consolidarea seismică a unor blocuri de locuințe, în cadrul programului local multianual de creștere a performanței energetice.
UPDATE:
Consilierii locali au aprobat proiectele de hotărâre ce vizează consilidarea seismică.
Documentele publicate pe site-ul oficial al primăriei ridică însă semne de întrebare privind necesitatea reală a acestor intervenții.
Proiectele s-au aflat și pe ordinea de zi a ședinței din luna februarie fiind, amânate, la acel moment. Ele s-au regăsit pe ordinea de zi a ședinței din luna martie, adică de azi.
Potrivit referatului de aprobare, administrația locală a demarat procedurile pentru includerea imobilelor în programul reglementat de OUG nr. 18/2009. În total, au fost realizate studii de specialitate pentru 69 de blocuri de locuințe.

În urma expertizelor tehnice finalizate în iulie 2025, 9 blocuri au fost încadrate în clasa de risc seismic Rs II, o situație descrisă drept „în premieră pentru zona noastră”.
Practic, documentația publicată care are drept scop justificarea deciziei pe care trebuie să o ia Consiliul Local este mai degrabă formulată în așa fel încât dă de înțeles că expertul a spus că trebuie făcute, deși nu prea sunt motive vizibile pentru asta. Redăm exact paragraful cu pricina:
„Prin rapoartele de expertiză tehnică, pentru cele 9 blocuri, se constată că starea tehnică de uzură a construcțiilor (nn. blocul menționat) este bună, respectiv : fundațiile nu prezintă fisuri sau tasări, pereții și planșeele nu prezintă fisuri, crăpături sau săgeți.
Totuși, deși ”investigarea vizuală a clădirilor nu a evidențiat nici o degradare a elementelor sale structurale”, prezumând că nu se exclud ”vicii” ascunse, expertul a încadrat blocurile din punctul de vedere al riscului seismic în clasa de risc seismic Rs II în care intră clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă.”
Dacă vă simţiţi confuzi, nu sunteţi singurii.
Expunerea de motive continuă, însă: „Nici afirmația potrivit căreia, ”în cursul existenței construcția a suferit acțiunile mai multor cutremure importante”, fapt ce ar putea prezuma producerea unor vicii ascunse (”nu se exclud ”vicii” ascunse ale structurii ascunse sub tencuieli…”), nu se susține.
Se știe că, în Târgu Mureș, în ultima sută/sute de ani nu a avut loc un cutremur de intensitate semnificativă care ar fi putut afecta construcțiile existente ! Față de această situație, totuși, în cazul a 9 blocuri, expertul a recomandat lucrări de consolidare structurală, respectiv consolidarea pereților structurali din zidărie, în principal prin lucrări de cămășuire a pereților din casa scării pe fața interioară a caselor de scară și cămășuirea pereților exteriori pe fațada exterioară, cu beton armat torcretat, cu plasă sudată, pe o grosime de 6 cm.”

Acum credem că e clar, iniţiatorii proiectului de hotărâre susţin că expertul nu ar fi avut, de fapt, motive să încadreze clădirile la risc seismic, dar totuşi, le-a încadrat. Desigur, expertul e expert şi ştie el ce zice, iar evaluarea existenţei sau inexistenţei unui risc seismic nu se face „după ochi” sau după cât de bine arată clădirea din exterior.
Totuşi, materialele de şedinţă publicate nu furnizează criteriile clare pe care s-a bazat expertul pentru a încadra aceste blocuri cu risc seismic, deci nu putem ştii dacă această încadrare este fundamentată tehnic sau este o chestiune de precauţie.
Cu toate acestea, blocurile au fost încadrate în clasa Rs II, categorie care include: „clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă”

Dacă doriţi o formulare în limbaj administrativ, documentul prezintă o lipsă de corelare între constatările tehnice și concluzia privind încadrarea în clasa de risc seismic Rs II, întrucât, pe de o parte, se menționează explicit că nu au fost identificate degradări structurale vizibile, iar pe de altă parte se susține existența unui risc semnificativ fără a fi explicitate criteriile tehnice, calculele sau elementele constructive care fundamentează această concluzie.
În absența unei argumentări clare care să explice relația dintre starea aparent bună a construcției și vulnerabilitatea seismică invocată, motivarea deciziei apare ca fiind insuficient fundamentată și susceptibilă de interpretări.
Lucrări propuse: intervenții structurale consistente tehnic şi financiar
În ciuda lipsei degradărilor vizibile, expertul recomandă lucrări ample de consolidare: cămășuirea pereților din casa scării pe interior, cămășuirea pereților exteriori, utilizarea betonului armat torcretat, cu plasă sudată, pe grosime de 6 cm. Aceste intervenții presupun lucrări invazive și costuri semnificative.
Costuri: peste 58 milioane lei pentru 272 de apartamente
Datele agregate din proiectele de hotărâre indică o valoare totală a investițiilor de: 58.175.880,17 lei (cu TVA) pentru un total de 272 de apartamente. Din această sumă: 47.102.789,89 lei provin de la bugetul de stat şi 11.073.090,28 lei reprezintă contribuția bugetului local.
Costul mediu ajunge astfel la aproximativ: 213.882 lei/apartament, din care ~40.709 lei/apartament suportați din bugetul local.
Lista blocurilor și valoarea investițiilor
Str. 22 Decembrie 1989, nr. 18 A-B – 7.817.125,77 lei
B-dul 1848, nr. 51-53 – 9.518.663,86 lei
Str. Constantin Românu-Vivu, nr. 5 – 5.052.135,09 lei
Str. Constantin Românu-Vivu, nr. 11 – 5.034.664,13 lei
Str. Gheorghe Doja, nr. 177 A – 8.400.252,57 lei
Str. Nicolae Bălcescu, nr. 58 A-B-C – 11.076.577,56 lei
Str. Reșița, nr. 8 A-B – 11.276.461,19 lei
Situația ridică o întrebare esențială: este vorba despre o necesitate reală de consolidare, de o abordare preventivă bazată pe ipoteze sau avem de-a face cu o afacere, sincer nu prea bine mascată, de sifonare a banilor publici?
Sanda Viţelar
Urmăreşte şi:

