Am luat-o la pas prin centrul târgului nostru, traseul a pornit de la fostul “Mureş Mall”, zona Farmaciei Univesităţii (Poșta Mare), până la Catedrala Mare, inclusiv strada Bolyai. Apoi, de la Catedrala Mare, tot la pas, până în Piaţa Teatrului şi zona adiacentă, iar apoi până la Palatul Culturii. Liniar, am parcurs vreo 2,6 km, am fotografiat toate faţadele de pe acest traseu iar apoi am centralizat datele.

Dar să începem cu cifrele. În cele ce urmează vă prezentăm o statistică a tipurilor de spații comerciale aflate în zona centrală a Târgu Mureșului. În total sunt 194 de spații comerciale, iar procentul reprezintă ponderea acelui tip de activitate comercială din totalul spațiilor

1. Haine și pantofi – 22 spații → 11.34%

2. Restaurante și bistro – 16 spații→ 8.25%

3. Patiserie / brutărie / cofetărie – 14 spații→ 7.22%

Spații goale de închiriat – 14 spații→ 7.22%

4. Bănci – 13 spații→ 6.70%

5. Cafenele / cafea la pachet – 11 spații → 5.67%

6. Magazine alimentare – 9 spații→ 4.64%

Fast food – 9 spații→ 4.64%

7. Farmacii – 8 spații→ 4.12%

8. Schimb valutar / amanet – 7 spații→ 3.61%

Telefonie / service telefoane – 7 spații→ 3.61%

Cosmetice – 7 spații→ 3.61%

Bijuterii – 7 spații→ 3.61%

9. Optică – 6 spații→ 3.09%

Haine second – 6 spații→ 3.09%

10. Agenții turism – 5 spații→ 2.58%

11. Librării – 4 spații→ 2.06%

Păcănele – 4 spații→ 2.06%

Țigări / alcool – 4 spații→ 2.06%

Shaormerii – 4spații → 2.06%

12. Hoteluri – 3spații → 1.55%

Souveniruri / decorațiuni – 3 spații→ 1.55%

Florării – 3 spații → 1.55%

13. Magazine chinezești – 2 spații → 1.03%

Masaj – 2 spații → 1.03%

Frizerii – 2 spații → 1.03%

Magazine foto – 2 spații → 1.03%

Concluzia, din păcate, nu este una care să ne facă mândri, mai ales pentru un municipiu reședință de județ. Structura comercială arată un centru dezechilibrat, dominat de activități de volum și consum rapid, fără identitate clară. Cele mai multe sunt magazine de haine și pantofi (peste 11%), dar fără prezența unor branduri relevante. Majoritatea sunt buticuri fără identitate sau magazine de tip second-hand și produse ieftine, inclusiv magazine chinezești. În paralel, zona este puternic ocupată de restaurante, fast-food-uri, cafenele și patiserii, care împreună depășesc un sfert din total.

Din punct de vedere estetic, situația este și mai problematică. Fațadele sunt, în multe cazuri, degradate sau neîngrijite, fără nicio coerență vizuală de la o clădire la alta. Nu există o estetică unitară, nici măcar pe porțiuni scurte. Fiecare spațiu pare tratat individual, fără reguli sau viziune de ansamblu. Chiar dacă există clădiri de patrimoniu și repere culturale importante în zonă, acestea nu reușesc să ridice imaginea generală, fiind „înghițite” de dezordine vizuală și intervenții haotice.

Deși există restaurante și cafenele, ele nu reușesc să creeze o zonă de viață urbană reală. Nu sunt grupate, nu există o alee pietonală clară sau un spațiu care să invite oamenii să stea, nu doar să tranziteze. Acestea se pierd printre bănci, farmacii și alte servicii de necesitate, ceea ce face ca centrul să nu fie atractiv nici estetic, nici ca loc de petrecere a timpului liber. În forma actuală, centrul nu funcționează ca o destinație, ci doar ca un culoar de trecere.

Cosmin Pop: “Un centru care a renunțat la ambiție”

Şi totuşi, cele de mai sus reprezintă o părere de reporter de teren cu prea puţină experienţă în zona economică. Pentru a avea şi o opinie avizată am transmis toate datele prezentate mai sus omului de afaceri Cosmin Pop, care, de altfel, deţine spaţii comerciale în centrul oraşului.

I-am cerut acestuia ca, pornind de la datele prezentate, să ne transmită opinia sa despre acestea şi despre situaţia generală a centrului „municipiului” Târg.

„Există un mod foarte simplu de a citi un centru de oraș: te uiți la ce a plecat și la ce a rămas. Din centrul Târgu Mureșului au plecat, pe rând, magazinele de electronice, showroom-urile de mobilă, serviciile specializate, spațiile culturale independente, viața de noapte, orice formă serioasă de entertainment. A rămas consumul de moment. Peste șaizeci de unități de alimentație publică pe 2,6 kilometri nu descriu un centru viu — descriu un centru care a renunțat la ambiție”, spune Cosmin Pop.

Potrivit acestuia, cifrele arată clar decăderea centrului urban. „Cifrele spun ce politețea evită: treisprezece bănci față de patru librării. Douăzeci și două de boutique-uri fără niciun brand recognoscibil. Patru săli de jocuri de noroc — care în urbanistica comercială apar constant în zonele din care publicul cu putere de cumpărare reală s-a retras. Paisprezece spații goale care nu găsesc chiriași dispuși să investească.

Acestea nu sunt accidente. Sunt simptomele unui centru din care ceva esențial a dispărut. Ce a dispărut nu s-a evaporat singur. Un centru urban nu decade în absența unor decizii — decade tocmai din cauza lor. Nicio promenadă pietonală demnă, niciun program de animație urbană susținut, niciun proiect de iluminat ambiental, nicio politică de atragere a operatorilor care ridică valoarea unui loc, nicio seară în care centrul să fie o destinație și nu un coridor de tranzit. Douăzeci și cinci de ani de mandate în care centrul nu a fost niciodată o prioritate reală.”

Cosmin Pop spune că, în calitate de om de afaceri, doreşte ca imaginea centrului oraşului să fie una demnă de istoria Târgu Mureşului.

„Ca proprietar de spații comerciale în această zonă, nu cer subvenții. Cer ceea ce orice proprietar are dreptul să ceară: un centru în care merită să fii prezent. Dacă administrația locală nu are un răspuns, cerem cel puțin recunoașterea publică a acestei realități — pentru că cetățenii merită să știe, înainte de următoarele alegeri, ce anume li s-a livrat în locul unui centru urban”, a spus acesta.

Culură şi istorie există, doar că nu se vede de praf

Paradoxal, centrului oraşului nostru, deşi sărac economic, este bogat în cultură şi istorie.

Este locul unde se află nenumărate clădiri construite în stil baroc, neoclasicist și secesionist, cum ar fi Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, Turnul franciscanilor, Palatul Culturii, Palatul Prefecturii sau clădirea primăriei, care creează o atmosferă tipic perioadei dualiste.

Piața centrală, Piața Trandafirilor este renumită pentru trandafirii care împodobesc piața în ultimii zeci de ani. Aici se regăsesc și principalele simboluri arhitecturale ale orașului, care amintesc de vechiul târg ce se organiza în perioada medievală sau de orașul în plină dezvoltare din perioada dualismului.

La începutul secolului al XX-lea, în timpul mandatului său de primar, edilul György Bernády pune în acest oraş bazele unei infrastructuri moderne. Astfel s-au construit nenumărate instituții și clădiri reprezentative, cum ar fi Palatul Culturii și vechia Primărie (Palatul Prefecturii), care se află în partea de jos a pieței centrale. Prin construcția acestor clădiri s-a evidențiat dinamismul și puterea de deschidere a orașului față de noile stiluri, cum ar fi Art Nouveau sau eclectismul.

În partea opusă a pieței centrale se află Palatul Apollo și Teatrul Național, care sunt dovada vie a evoluției orașului, de la târg la centru cultural. Arhitectura aparte poate fi remarcată vizitând clădirile de o reală însemnătate pentru viața culturală, fiind totodată şi principalele puncte de atracție turistică a orașului: Casa Teleki, Casa Bányai, Casa Köpeczi sau Casa cu Arcade.

Citeşte şi: Târgu Mureș: 58 de milioane pentru consolidarea seismică a nouă blocuri. Necesitate sau afacere?

Tradiția, cultura și istoria orașului pot fi cunoscute de către oricine dorește printr-o simplă vizită la muzeele din Târgu-Mureș, care sunt situate în zona centrală a orașului: Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Muzeul de Științele Naturii, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, care alcătuiesc împreună Muzeul Județean Mureș.

Buchetul multietnic și-a lăsat amprenta asupra istoriei orașului, dar și asupra arhitecturii orașului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificii din municipiul Târgu-Mureș sunt: Biserica „Buna Vestire”, biserica „Sf. Ioan Botezătorul”, biserica Franciscanilor, Biserica Minoriților, Biserica Reformată din Cetate, Biserica Reformată cu un Turn, Sinagoga Status Quo Ante, biserica „Înălțarea Domnului”, Biserica Unitariană.

Identitatea orașului este reprezentată prin intermediul monumentelor și statuilor care se regăsesc pe întreg spațiul Târgu-Mureșului. Cele mai semnificative sunt:

Statuia lui Avram Iancu, Statuia lui Emil Dandea (n. 1893 – d. 1969, primar al oraşului în perioada 1934 – 1937), Statuia lui György Bernády (n.1864 – d. 22 1938, predecesorul primarului Emil Dandea), Statuia lui Petru Maior (n. circa 1756 – d.1821, protopop greco-catolic şi reprezentant de frunte al Școlii Ardelene),

Monumentul celor doi profesori matematiceni, Farkas Bolyai și János Bolyai, Statuia lui Károly Kós (n.1883 – d. 1977, arhitect germano-maghiar, scriitor, grafician, etnograf și politician exponent al transilvănismului), Statuia lui Ferenc Rákóczi (n.1676 – d.1735, principe regent al Ungariei și principe al Transilvaniei), Monumentul eroilor căzuți la Revoluția din 1989 (Adrian Hidoș -21 de ani, Hegyi Lajos -25 de ani, Pajka Károly –33 de ani, Ilie Muntean -30 de ani, Bodoni Sándor -33 de ani, Tamás Ernő -38 de ani).

Iată deci că există locuri şi poveşti care merită să fie puse în valoare, din păcate, însă, ele astăzi se pierd printre praful de pe stradă şi clădiri neocupate sau cu faţade nearanjate.

Planuri, planuri, pe hârtie

Dacă vorbim de zona centrală trebuie să menţionăm că Primăria Târgu Mureş are un proiect de modernizare a acestuia.

Potrivit proiectului de regenerare urbană, zona dintre cele două catedrale va fi modificată, în sensul că partea dinspre Teatrul Național și Palatul Culturii va fi una complet pietonală, iar cealaltă parte va fi rezervată traficului rutier. Luni, 21 iulie 2025, Consiliul Local s-a reunit într-o ședință extraordinară și a dat undă verde contribuției municipiului pentru un proiect ambițios: reamenajarea completă a zonei centrale.

Proiectul, intitulat „Regenerare urbană a zonei centrale și dezvoltare a unei infrastructuri urbane curate prin reorganizarea fluxului circulației auto și pietonalizare”, vizează modernizarea Pieței Victoriei și a Pieței Trandafirilor. Pe scurt, mai puține mașini, mai mult spațiu pentru oameni, verdeață și siguranță.

„Ne dorim un centru în care să fie o plăcere să te plimbi, să stai cu familia sau cu prietenii, un spațiu primitor, modern și atractiv atât pentru locuitori, cât și pentru turiști”, a declarat atunci Kovács Mihály Levente, viceprimarul municipiului.

Valoarea totală a investiției este de 95,7 milioane lei, din care peste 71 milioane provin din fonduri nerambursabile. Dacă totul merge conform planului, lucrările vor fi finalizate până în decembrie 2029.

Proiectul a fost depus pentru finanțare anul prin Programul Regiunea Centru 2021–2027 iar în vara anului trecut se afla în perioada de contractare, autorităţile estimând că spre finalul acestui an ar putea începe lucrările.

Randările oferite de municipalitate arată bine, dar experienţa ultimilor ani în implementarea proiectelor de mare anvergură nu dă speranţe mari că, aşa cum susţinea municipalitatea, vom avea un nou centru al oraşului până la finalul lui 2029.