Sunt mai mulți factori care concură la această stare de fapt, printre ei fiind acela că, în România cel puțin, carnea de calitate – porc, vită, miel sau pui – e tot mai scumpă, iar tot mai puțini oameni gătesc în casă și preferă produsele și semipreparatele din supermarketuri. În plus, ca și în alte sectoare agricole, din cauza crizei economice și a politicilor unui stat care nu-și susține cetățenii, tot mai mulți ciobani vor să-și vândă turmele și să renunțe la afacere.
Treptat, în ultimii ani, cultura culinară, fiind tot mai consumistă, se reflectă și asupra consumului de carne de miel, mai ales în rândul tinerelor generații. Segmentul de consumatori este, în general, de la 40 de ani în sus, constată președintele Federației Oierilor de Munte, Eugen Gonțea:
„Foarte mulți nu au gustat niciodată și nici nu vor să audă de această carne. Vina e și a părinților, dar mai este și vina decidenților. Eu cer de ani de zile să publicăm, la modul organizat, niște rețete de preparare, iar când a luat mielul să-i dai omului și un pliant, cu explicații privind felul în care se face. E și lipsa de educație, pentru că dacă tineretului îi place numai să împingă căruciorul în supermarket, el nu știe ce sunt în acele produse”, observă Eugen Gonțea, care arată că diabetul a crescut excesiv în România din cauza zahărului și a altor îndulcitori pe care le conțin produsele.
CITEȘTE ȘI Bancă de Alimente lansată la Râciu: inițiativă pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile
Majoritatea cărnii de miel merge la export, însă apare la orizont oaia din Australia!
Până acum, carnea în viu s-a vândut cu 25 de lei kilogramul, iar președintele Federației Oierilor de Munte constată o scădere a cererii – aici intervine situația financiară a fiecărui cetățean. Eugen Gonțea confirmă că, de obicei, exportul mieilor este direcționat spre țările arabe, subliniind că restricția pentru acele zone nu a fost ridicată, ci este pentru țările Uniunii Europene:
„Autoritatea sanitar-veterinară nu a făcut dovada eradicării pestei rumegătoarelor mici, astfel că noi, pe Europa, nu putem duce miei. În plus, Comisia Europeană a decis că vrea să aducă carne din Australia! Dar mielul australian are o problemă gravă, are un miros care nu se știe de unde provine, de la furajare, de la căldurile de acolo…
E un produs pe care, în lumea arabă, îl cumpără doar clasa de mijloc, elita nu ia așa ceva. La mieii noștri problema asta nu există, însă semnarea contractului Comisiei Europene cu Australia ne dă afacerile peste cap. Oricum, consumul de carne de oaie scade în fiecare an, cu toate că multe dintre țările UE cu tradiție în consumul de carne de oaie au populații mari de arabi”, observă Eugen Gonțea.
Tot mai mulți ciobani se gândesc să renunțe la afacere
Crescătorul de oi Cristian Roman, din zona Pănetului, susține că, la ora aceasta, atât pe intern, cât și la export, prețul în viu la miel este în jur de 25 de lei kilogramul, iar el nu vinde miei mai mici de 22–24 de kilograme. „Sincer, sub 20 de kilograme greutate nu îmi scot cheltuielile. Prefer să îi dau la număr mare decât să mă tocmesc la bucată cu omul”, afirmă ciobanul mureșean, care susține că la export cererea este mare și constantă, iar blocada pentru carnea de miel nu există în strâmtoarea Ormuz.
„Ruta noastră nu are treabă cu strâmtoarea Ormuz. Vindem și la export tot cu 25 de lei kilogramul. Însă, în ultimii ani, tot scad vânzările către persoanele fizice. Pentru că nu există marketing, nu mai există atracție pentru carnea de miel și asta este un lucru foarte greșit, pentru că este o carne foarte sănătoasă. Trebuie să știi să o prepari. Problema de gust ține de igienă, vina este a oierului, pentru că atunci când se mulg oile, dacă nu se schimbă strunga, ele prind miros de gunoi în piele”, explică Cristian Roman.
El adaugă că, anual, vinde între 80 și 120 de miei, iar cei mai buni ani sunt cei în care Paștele este sărbătorit în aceeași zi de toate confesiunile: „Pe mine mă interesează mai mult sărbătorile arabe, nu cele pascale. Acolo se vinde bine, pentru că, în tradiția lor, ei cumpără miei și îi donează persoanelor mai sărace, ca să mănânce toată lumea”.
Cu toate acestea, Cristian Roman susține că își va lichida afacerea, deoarece nu mai este rentabilă fără sprijinul statului: „În toamnă o să vând tot, pentru că nu mai există rentabilitate, și mai sunt și alți colegi care gândesc la fel. Noi muncim în condiții vitrege – ploaie, ninsoare, vânt, minus 20 de grade. Degeaba, ca și crescători, suntem foarte cunoscuți pentru că avem animale de calitate genetică foarte mare. Cheltuielile sunt extraordinar de mari.
Dacă nu pot să îmi produc singur furajele, un balot de lucernă mă costă între 200 și 300 de lei; în zece zile ajunge la trei mii de lei, iar într-o lună la nouă mii de lei – asta fără să adăugăm cerealele!”, explică crescătorul de oi din Pănet, care prevede că, în câțiva ani, laptele și produsele din oaie vor deveni delicatese extrem de scumpe.
Subvențiile compensatorii întârzie
Potrivit Radio Mureș, anul trecut, în decembrie, crescătorii de oi au protestat pentru că nu și-au primit subvențiile compensatorii. Astfel, un grup de fermieri anunțase pe pagina de socializare Agrointeligența (www.agrointel.ro) că va demara o acțiune de protest la București, în fața Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Crescătoarea de oi din Harghita, Ioana Avirvarei, susținea că, în aceste condiții, ar putea renunța la afacere: „Nu s-o dat pe 2025, nimica n-am primit. Pe alți ani s-o dat. Gândim să nu mai muncim și atunci e cel mai bine. Dar am înțeles că mulți vor să renunțe la afacere… Foarte bine, da, să știți că da, și ei, printre care și noi. Nu are rost. Pentru ce să muncim? Le-am plătit odată impozitul și am zis mai plătim o dată. Trebuie să terminăm cu munca și să ne ducem să lucrăm la străini, că acolo e mai bine”, concluziona Ioana Avirvarei.
Afirmațiile sunt confirmate de ciobanul Zaharia Simioanca din Voiniceni, Mureș: „Încă pe 2025 nu ne-am primit subvențiile și trebuia să vină a doua tranșă, dar încă nu au dat nici prima tranșă. Am 50 de hectare de teren și 400 de oi”, spunea acesta.
Valeriu Russu
URMĂREȘTE ȘI
„Mureș RE:START – Viitorul e verde”: competiție creativă pentru liceenii din județ