Adrian Armand Giurgea
Administrarea unui oraş nu e treabă uşoară. S-a convins, cred, şi primarul Soós Zoltán. Nu e ca la Muzeu, unde dacă vrei mişti o hârtie, dacă nu vrei, stai cu uşa închisă până se fosilizează caietul pentru a-l arăta apoi lumii drept relicvă a istoriei… Oraşul e viu şi îşi cere zilnic atenţia. E pretenţios. Şi fiecare zi trecută fără a-l băga suficient în seamă se transformă într-o pată care greu mai poate fi ştearsă.
Mai ales în competiţie cu oraşele din jur. Mai ales atunci când orgoliul târgului, cândva centru de vază al Ţinutului, se simte rănit. Şi, mai ales atunci când nu mai poate nimeni să dea vina pe „cealaltă majoritate”… Pentru că decizia a fost exact la cei care ar fi strigat, dacă ar fi stat lucrurile altfel. Şi, astfel, ca un blestem, vedem că târgul de pe Pocloş suferă. A suferit înainte, suferă acum. Probabil i se trage de la prea multă „independenţă” a celor aleşi să îl administreze.
Căci altfel eu nu pot să îmi explic… Pentru că sunt şi au fost oameni cu orgolii, care vor să arate că fac doar cum şi ce vreau ei, fără consultarea partidelor şi fără consultarea poporului. Asta deşi, în cazul actualului edil, iniţial s-a crezut că „independenţa” faţă de UDMR este doar de faţadă. Astăzi însă tot mai multe voci din maghiarime zic că independenţa este totală şi că greu se mai întâlnesc taberele pentru a se pune de acord.
Astfel, Soós pare a fi fără suport în CL Târgu Mureş unde UDMR hotărăşte peste capul său. Iar în executiv preşedintele UDMR Târgu Mureş este pe punctul de a prinde în totalitate frâiele făcând din primar o simplă marionetă. O fi aşa? Nu o fi aşa? Rămâne să constatăm împreună. Ceea ce se vorbeşte însă deocamdată este că vicelui de la UDMR îi spun toţi „viitorul primar”, indiferent că sunt români sau unguri, iar edilului i se va da primul semnal brutal la votul Bugetului pe 2026.
Chiar şi în cazul „restructurării” pe baza Ordonanţei lui Bolojan se pare că soluţiile de salvare a angajaţilor ar fi venit de la UDMR, primarul Soós fiind cel care ar fi vrut concedierea a aproape 200 de oameni, aşa cum promisese în campania de acum şase ani. N-a fost să fie. Aşa cum proiectele cu drumurile şi parcările sunt trase pe partid de UDMR-ul care, oricând, poate să le blocheze… Deocamdată primarul Soós Zoltán va putea să bifeze, conjunctural, doar oprirea activităţii la Azomureş, respectiv posibila închidere a combinatului, lucru în favoarea căruia s-a pronunţat de multe ori în trecut.
Dar, oare, dacă va trece criza energetică, nu se va zbate UDMR să-l repornească, de dragul agricultorilor maghiari care au primit tractoare de la Guvernul Orban? Ei bine, iată o altă falie ce stă să se deschidă între cele două părţi. Dar parcă nici una nu e atât de mare şi de categorică decât cea produsă pe fondul scandalului legat de salubrizare. Căci, după ce fost tras în horă să strige că procurorii îl anchetează mai abitir pe Soós Zoltán că e ungur, ce să vezi?!, primarul a denunţat penal doi unguri… Fără ştirea UDMR, fără acordul UDMR şi fără să-i pese că Uniunea nu va putea să-i apere strigând la fel ca şi în cazul lui că procurorii anchetează ungurii pentru a-i speria…
Mai ales că cei doi nu candidează nicăieri. Iar „lanţul de iubire” se pare că s-a rupt aici dându-i lui Soós Zoltán independenţa clamată în campaniile electorale. O independenţă sinonimă cu neputinţa în condiţiile în care nici un proiect al edilului nu poate trece fără acordul şi susţinerea majorităţii în care UDMR dă tonul. Iar această ruptură se produce cu doi ani înaintea alegerilor. Întâmplător sau nu, exact în momentul în care o serie de proiecte sunt deja pornite, iar altele sunt tot în stadiu de promisiune. Şi au trecut şase ani din cei zece în care ar fi trebuit să se implementeze…
Timp ar mai fi, dar dacă UDMR vrea să rupă pisica o va face acum. Până în vară. Îşi va asuma integral lupta pe plan local şi va porni construcţia pentru un nou candidat. Mai ales că pe partea românească Cosmin Pop anunţă că vrea să izoleze partidul maghiarimii în viitoarea legislatură. Eu zic că e o atitudine care nu va face decât să revigoreze UDMR. Intrat într-o perioadă de erodare maximă în urma prestaţiei lui Soós Zoltán care nu avea cum să livreze ceea ce a promis, mai ales acum când am intrat în criză, UDMR va renaşte pe fondul acestei tendinţe de a fi băgat în colţ.
Pentru că, dacă e să fim corecţi, starea urbei de pe Pocloş nu îi poate fi imputată în exclusivitate. Cuşluieli au fost permanent între tabere. Astfel că, etnic, maghiarii vor strânge rândurile în faţa „pericolului”, timp în care, aşa cum au făcut-o acum doi ani, românii vor da public poze care să ne arate că „una vorbesc şi alta fumează”. Fără a mai aminti de faptul că democraţia, la noi, este deasupra interesului etnic, astfel că e greu de crezut că, într-un singur tur, orice alt candidat ar putea lua faţa celui susţinut de UDMR.
Iar maghiarii, chiar nemulţumiţi de ce primesc, nu vor accepta să aibă pe frunte anatema de „trădător”… Aşa stând lucrurile, cu doi ani înainte de alegeri, mă întreb simplu: cui va folosi oare ruptura de azi dintre UDMR şi Soós Zoltán? Pentru că „cealaltă majoritate” joacă într-un alt film. Părerea mea.
Citește și