Adrian Nemeth Gherman
Situaţia politică din Ungaria este marcată de cea mai tensionată campanie electorală din ultimii 16 ani, în perspectiva alegerilor parlamentare stabilite pentru data de 12 aprilie 2026.
Sondajele de opinie publicate în prima parte a anului 2026 arată o răsturnare istorică a preferinţelor electorale. Partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar, a depăşit în mod constant în procente formaţiunea de guvernământ Fidesz, condusă de premierul Viktor Orbán.
Unele cercetări sociologice indică avansuri considerabile pentru Tisza în rândul votanţilor decişi, deşi alte măsurători arată o uşoară strângere a cursei pe măsură ce se apropie data scrutinului. Cu toate acestea, analiştii subliniază că, din cauza sistemului electoral, partidul Tisza are nevoie de o victorie la votul popular cu o diferenţă de cel puţin 3 până la 6 puncte procentuale în faţa Fidesz pentru a putea spera la formarea unei majorităţi parlamentare.
Trebuie spus că Ungaria foloseşte un sistem electoral mixt, puternic disproporţionat, care favorizează masiv cel mai mare partid (mecanism conceput de Fidesz prin reformele din 2011 şi ajustat ulterior).
Din totalul de 199 de locuri in parlamentul maghiar, 106 sunt atribuite în colegii uninominale (unde câştigă candidatul cu cele mai multe voturi, dintr-un singur tur, fără prag de majoritate absolută), iar 93 de locuri sunt alocate pe liste naţionale, prin reprezentare proporţională.
Graniţele celor 106 colegii uninominale au fost trasate în aşa fel încât să dilueze voturile opoziţiei (concentrate în Budapesta şi oraşele mari) şi să maximizeze ponderea zonelor rurale, unde Fidesz a deţinut istoric un control puternic. Chiar recent, la finele anului 2024, s-a adoptat o nouă modificare legislativă care a redus numărul de circumscripţii din Budapesta, unde opoziţia are de obicei un avantaj.
În plus, ceea ce face ca sistemul maghiar să fie unic şi extrem de avantajos pentru partidul plasat pe primul loc este sistemul de compensare a voturilor în ambele direcţii.
Adică voturile obţinute de candidaţii învinşi în colegiile uninominale nu se pierd, ci sunt transferate pe lista naţională a partidului lor pentru a ajuta la alocarea celor 93 de locuri proporţionale.
Spre deosebire de alte sisteme, în Ungaria şi candidatul care câştigă colegiul uninominal primeşte un bonus. Toate voturile pe care acesta le obţine peste numărul necesar pentru a-l depăşi pe candidatul de pe locul doi (adică surplusul care nu mai era strict necesar pentru victorie) sunt considerate „voturi fragmentate” şi sunt adăugate la voturile de pe lista naţională a partidului său.
Acest algoritm creează un efect de multiplicare uriaş. În trecut, el a permis alianţei Fidesz să obţină o supermajoritate de două treimi în Parlament (peste 66% din mandate) obţinând doar în jur de 48-52% din votul popular exprimat. Din acest motiv, o simplă victorie la limită a opoziţiei la nivel naţional s-ar putea să nu fie suficientă pentru a prelua guvernarea dacă nu reuşeşte să spargă dominaţia Fidesz în colegiile uninominale din provincie.
Aşa că singurul rezultat relevant va putea fi cunoscut doar după numărarea propriu-zisă a voturilor.
Restul sunt doar speculaţii.
Personal îmi doresc ca Viktor Orban să piardă, dar asta, pur şi simplu nu contează.
Citește și