„Când priviţi Crucea, nu vedeţi lemnul, ci iubirea care ne-a mântuit.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Săptămâna Mare este o perioadă de introspecţie şi de rugăciune, în care fiecare zi ne apropie mai mult de Înviere şi de speranţa renăscută. Prin comemorarea Patimilor, credincioşii sunt chemaţi să înţeleagă că din durere poate răsări lumina iertării, că suferinţa nu este zadarnică, ci poartă cu sine lumina Învierii şi speranţa unei vieţi pline de credinţă, compasiune şi iertare.
În fiecare seară, în biserici sunt săvârşite Deniile, prin care se comemorează ultimele zile din viaţa lui Iisus Hristos, patimile, moartea şi aşteptarea învierii Sale.
Încă din prima zi a săptămânii femeile încep curăţenia de Paşti, se scot relele din casă, se văruieşte şi se spală. În Marţea Seacă, sătenii trebuie să se spele pentru a înlătura bolile; până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp, apoi bărbaţii trebăluiesc, ajutându-şi nevestele la treburile casei. Joia Mare este ziua în care se înroşesc ouăle, se ţine post cu mâncare uscată.
În Vinerea Mare, numită şi Vinerea Neagră, credincioşii care se întorc de la biserică aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, şi înconjoară casa ţinând în mână lumânarea aprinsă. Este interzisă coacerea bucatelor la cuptor: dacă cineva se va încumeta să coacă face mare păcat, iar coptura nu va fi mâncată nici măcar de peşti. Nu se coase, nu se ţese fiindcă e pericol de boală şi spirite rele. Dacă în această zi plouă, anul va fi mănos.
Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Mari, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Credincioşii aduc la biserică pască, ouă roşii şi alte bucate pentru a fi sfinţite şi, ulterior, aşezate pe masă în ziua de Paşti.
În Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie. (documentare şi foto – azm.gov.ro, ortodox.ro, condoleante.ro)
Citește și