Un procent alarmant de medici rezidenți din România iau în calcul plecarea din țară, în lipsa unor oportunități profesionale clare, arată un studiu național privind parcursul medicilor din sănătate publică și management, făcut public ieri. Practic, 7 din 10 rezidenţi se gândesc să plece din sistem.
Potrivit cercetării, 16,5% dintre rezidenți declară că intenționează ferm să plece, în timp ce 53,6% spun că ar putea lua această decizie în funcție de oportunitățile disponibile. Doar 31% afirmă că își doresc să rămână în România.
Paradoxal, nivelul de satisfacție față de pregătirea profesională este foarte ridicat: 97,6% dintre rezidenți se declară mulțumiți. Problemele apar însă la nivel structural — lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea pozițiilor în sănătatea publică, birocrația și influența politică în decizii.
Președinta Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, atrage atenția că aceste rezultate nu mai pot fi ignorate.
„Rezultatele studiului evidențiază o realitate care nu poate fi ignorată: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care este formată și valorificată resursa umană”, a declarat aceasta.
Potrivit datelor oficiale, în România există în prezent puțin peste 200 de medici specialiști și primari în sănătate publică și management, în timp ce aproximativ 270 de rezidenți se află în pregătire — o resursă care riscă să fie pierdută.
„Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de medici specializați în sănătate publică și management sanitar, în special în zona spitalelor și a prevenției”, a subliniat prof. univ. dr. Poiană.
Aceasta a insistat asupra necesității unor reforme reale în sistem: „Colegiul Medicilor din România susține ferm debirocratizarea și depolitizarea acestor domenii și promovarea accesului acestor specialiști în pozițiile în care expertiza lor poate contribui direct la dezvoltarea și eficientizarea sistemului de sănătate”.
Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului și președinte ARSPMS (Asociația Română de Sănătate Publică și Management Sanitar) a
subliniat că dificultatea nu constă în absența specialiștilor, ci în lipsa unui cadru funcțional care să permită utilizarea eficientă a competențelor acestora.
„Avem medici pregătiți, avem date care arată clar problemele sistemului și avem și instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipsește este alinierea reglementărilor și a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient. În lipsa acestei alinieri, riscăm să pierdem o generație de profesioniști care ar putea contribui direct la îmbunătățirea sănătății populației” a spus conf. dr. Pană.
Citeşte şi: Peste jumătate dintre angajații din sănătate sunt în risc de epuizare profesională
Studiul evidențiază și schimbarea de paradigmă în rândul noii generații de medici: aproape 60% preferă un mediu non-clinic, orientat spre prevenție, politici de sănătate și management sanitar — domenii esențiale, dar insuficient dezvoltate în România.
În acest context, prof. univ. dr. Poiană subliniază că adaptarea formării profesionale este deja în curs: „Acest studiu ne oferă un feedback valoros din partea rezidenților și ne permite să adaptăm formarea profesională astfel încât să răspundă nevoilor reale ale sistemului și societății. Investiția în resursa umană medicală nu este doar necesară — este fundamentală pentru viitorul sănătății în România”.
Studiul a fost realizat de UMF „Carol Davila”, în colaborare cu ARSPMS și cadre universitare din 11 facultăți de medicină din țară, inclusiv Târgu Mureș, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România, pe un eșantion de 184 de medici și analizează traseul profesional, motivațiile și barierele întâlnite de aceștia de la rezidențiat până la angajare.
Dr. Diana Pop
Urmăreşte şi: